În perioada anilor 2006-2009, Romeo Stavarache, pe atunci primar al municipiului Bacău, ar fi repartizat în mod nelegal o locuinţă (un apartament de două camere) din fondul locativ de stat unei persoane din Primărie în vederea închirierii şi, ulterior, a achiziţionării acesteia. În aprilie 2014, în dosarul intitulat de presă „Apartamentul”, Stavarache a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pentru tentativă la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (3 acte materiale). În aprilie 2017, Curtea de Apel Alba Iulia, unde a fost strămutat procesul, a anulat sentința instanței de fond, Tribunalul Bacău, unde Stavarache primise 3 ani de închisoare cu suspendare, și a dispus achitarea inculpatului, pe motiv că fapta nu era prevăzută de legea penală.
La 3 ani după ce a fost achitat, în toamna anului 2020, fostul primar al Bacăului a depus la Judecătoria Sectorului 5 o cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în care a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 123.614 lei, indexată și actualizată conform legii, reprezentând despăgubiri civile, pentru repararea prejudiciului material ce i s-a provocat, constând în cheltuielile de judecată făcute în perioada celor 3 ani de procese, respectiv pentru toate fazele procesuale fond și apel, inclusiv Curtea Constituțională.
După ce instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamant, acesta a formulat apel, litigiul ajungând pe rolul Tribunalului București care, la data de 19 mai 2023 a admis apelul, dându-i în mare dreptate fostului primar al Bacăului:
- Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă sentinţa civilă apelată, în sensul că: Admite în parte cererea. Obligă pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor la plata către reclamantul Stavarache Romeo a sumei de 101.462 lei, reprezentând cheltuieli de judecată aferente dosarului penal nr. 1590/110/2014. Respinge în rest ca neîntemeiată cererea. În temeiul art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 3134,24 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, în măsura admiterii cererii. În temeiul art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, obligă intimatul la plata către apelant a sumei de 1567,12 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru în apel, în măsura admiterii cererii. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se va depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 19.05.2023.
În motivarea soluției, consemnată de rejust.ro, instanța a arătat că, potrivit art. 14 din Codul de procedură penală, obiectul acțiunii penale îl reprezintă tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni. Fiind subiectul pasiv al pretinsei infracțiuni, în calitate de reprezentant al societății ale cărei valori au fost vătămate, Statul a fost titularul acțiunii penale ce s-a desfășurat împotriva reclamantului, iar soluția de achitare, dispusă de Curtea de Apel Alba Iulia în respective cauză, are semnificația pierderii de către Statul Român a procesului. Răspunderea civilă delictuală a Statului nu este subiectivă, ci una obiectivă, fără a fi necesară probarea vinovăției, sub forma intenției sau culpei, întrucât se întemeiază pe o obligație de garanție. În acest context, din momentul în care acțiunea penală a fost respinsă, dispunându-se achitarea în mod definitiv, în patrimoniul persoanei achitate, se naște un drept de creanță împotriva Statului, fiind „partea care a pierdut procesul”, pentru recuperarea cheltuielilor de judecată făcute pentru a-și asigura apărarea, în condițiile în care instanța penală nu s-a pronunțat asupra acestui aspect.
Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, a formulat recurs la instanța superioară, care a fost respins, ca nefondat, la începutul acestei luni. Decizia Curții de Apel București este definitivă.
