Fostul preot, controversatul Cristian Pomohaci, pierde recursul în casație formulat la condamnarea cu suspendare primită în urma unui acord de recunoaștere a vinovăției încheiat cu procurorii

Exclusivitate

Fostul preot ortodox Pomohaci Cristian Dorin a formulat, în 8 decembrie anul trecut, o cerere de recurs în casație împotriva deciziei penale nr. 424/A din data de 23 octombrie 2020 a Curții de Apel Târgu Mureş – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie, prin care a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală în formă continuată.  Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv cererea fostului preot de recurs în casație.

Făcuse înțelegere cu procurorii Parchetului General

Pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, Cristian Pomohaci a primit doar o condamnare de 1 an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în condițiile în care încheiase în 23 mai 2018 un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu inculpatul stipula, totodată, interzicerea, ca pedeapsă complementară, a exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a sentinţei, precum și interzicerea ca pedeapsă accesorie a exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.  Termenul de supraveghere stabilit era de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, perioadă în care inculpatul trebuia să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

  • să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;
  • să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
  • să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte cinci zile;
  • să comunice schimbarea locului de muncă;
  • să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Totodată, pe durata termenului de supraveghere inculpatul Pomohaci Cristian  Dorin avea  obligația de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței. Acordul mai stabilea că, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul Pomohaci Cristian  Dorin  va  presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile.

Dosarul și acordul de recunoaștere a vinovăției au fost trimise Tribunalului Mureș. Ulterior, Cristian Pomohaci a atacat înțelegerea în instanță. Curtea de Apel Târgu Mureș a desființat în parte hotărârea pronunțată de Tribunalul Mureș în baza acordului de recunoaștere a vinovăției și a rejudecat cauza înlăturând, la cererea inculpatului, aplicarea față de acesta a obligației de a nu părăsi teritoriul României și menținând doar obligația să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate cu instituțiile din comunitate.

Avere imobiliară uriașă din concerte

Adevărul scrie că fostul preot a făcut o fabuloasă avere fiind unul dintre cei mai căutaţi cântăreţi de pe piaţă, nelipsit de la sărbătorile organizate cu ocazia zilelor localităţilor din întreaga ţară. Tarifele practicate de Pomohaci se ridicau la câteva mii de euro pe concert, iar banii câştigaţi din sutele de spectacole susţinute de-a lungul anilor  i-a investit în afaceri imobiliare. În înțelegerea cu procurorii se consemnase de altfel faptul că inculpatul avea în proprietate un număr de 40 imobile, din care 25 apartamente, 9 terenuri și construcții, 5 terenuri și un garaj, astfel: 12 imobile în municipiul Cluj-Napoca, 1 imobil în municipiul Baia Mare, 7 imobile în municipiul Bistrița-Năsăud, 1 imobil în municipiul Făgăraș, 6 imobile în Miercurea-Nirajului, 8 imobile în Sibiu, 5 imobile în municipiul Tg. Mureș. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada ianuarie 2012 – octombrie 2017, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prevăzute de Codul fiscal, inculpatul a declarat la organul fiscal teritorial venituri obținute din cedarea folosinței bunurilor imobile aflate în proprietatea sa mai mici decât cele obținute în realitate, suma nedeclarată ridicându-se la 684.487 lei (echivalentul a 152.883 euro), aferentă unui număr de 11 imobile.  Cristian Pomohaci a cauzat astfel un prejudiciu bugetului general consolidat al statului în sumă totală de 136.572 lei (din care suma de 114.687 lei reprezintă impozit pe venit, iar suma  de 21.885 lei contribuția asigurărilor sociale de sănătate).

Acuzat de corupere de minori, dar faptele s-au prescris

Cristian Pomohaci fusese pus sub acuzare pentru evaziune fiscală în urma uriașului scandal sexual din 2017. În timpul cercetărilor derulate în dosarul în care Pomohaci era acuzat de coruperea sexuală a unor minori, procurorii Parchetului General aveau să descopere nereguli fiscale legate de averea impresionantă a acestuia. Dosarul în care fostul preot Cristian Pomohaci a fost anchetat pentru abuz sexual de minori a fost clasat în decembrie 2018, din cauza prescripției răspunderii penale, amintește Libertatea.

foto: facebook.com

spot_img

Articole recente

Surpriză pentru DNA: foști șefi ai Spitalului Obregia au scăpat de pedepse la apel, după ce la fond au fost condamnați pentru contracte cu...

La începutul anului 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de...

Mai multe articole din aceeași categorie