Eugen Orlando Teodorovici este un politician român, fost senator din partea PSD, ministru al fondurilor europene, apoi al finanțelor în Guvernul Ponta, și din nou ministru al finanțelor în Guvernul Dăncilă. Cariera sa profesională anterioară s-a desfășurat exclusiv în domeniul bugetar, în cadrul administrației centrale, amintește Wikipedia. În noiembrie 2023, Eugen Teodorovici anunța că va candida la presedinția României în alegerile din 2024, susținut de Blocul Suveranist Român (BSR), o structură politică formată din mai multe partide precum Dreapta Republicană, Partidul Neamul Românesc, Coalitia pentru Națiune, Partidul Reformator, Partidul Patria, etc. Fostul ministru își exprimase intenția de a candida la președinție încă din februarie 2023, după cum menționează Mediafax.
Pe lângă preocupările politice, Eugen Orlando Teodorovici a cochetat și cu revenirea în sistemul financiar-bancar românesc. Astfel, ca urmare a unui anunț din 18.10.2023, fostul finanțist-șef a participat la selecția pentru poziția de membru al Consiliului de Supraveghere a Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A. (B.I.D. SA). În data de 26.10.2023 secretariatul Comisiei de selecție l-a anuntat că dosarul său a fost admis, fiind programat pentru interviul, ce urma să aibă loc la sfârșitul lunii octombrie. Spre surprinderea sa totală, a primit apoi o comunicare din partea Secretariatului Comisiei de selecție, prin care era anunțat că a fost respins la proba interviului, pe care a susținut-o. În data de 01.11.2023 a apărut pe site-ul Ministerului Finanțelor rezultatele procedurii de selecție pentru organele de conducere ale B.I.D. SA, fostul ministru fiind declarat respins la proba interviului, cu un punctaj de 124,4 dintr-un total maxim de 160. Potrivit unui anunț ulterior al Ministerului Finanțelor, citat de profit.ro, președintele Directoratului B.I.D. SA a fost desemnat Sandu Dănuț-Leonard, fost CEO al Intesa Sanpaolo Bank, iar membri sunt Nicolescu Raluca-Ana-Maria și Kubinschi Florian-Raimund. În fruntea Consiliului de Supraveghere al B.I.D. SA se va afla Nanu Ștefan, alături de Ciobănașu George-Romeo, Badea Dorin-Alexandru, Tănase Ioana, Marinel Gheorghe, Popescu Mioara, Iliescu Daniela-Elena.
În aceste condiții, la data de 8 ianuarie 2024, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel București – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal, Eugen Orlando Teodorovici, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor – Direcţia pentru Administrarea Participaţiilor Statului, a solicitat instanței anularea procedurii de selecţie a primilor membri ai organelor statutare ale Băncii de Investiţii şi Dezvoltare S.A., obligarea pârâtei la refacerea acestei proceduri de selecţie, în condiţiile publicării în Monitorul Oficial a ordinului ministrului finanțelor privind metodologia de selecţie a candidaţilor pentru primii membri ai organelor statutare ale Băncii de Investiţii şi DezvoltareS.A., şi a pct. 14 din Anexa la H.G. nr. 1204/2002, în ceea ce priveşte anunţul selecţiei şi al planului de interviu, toate cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal şi transparenţei şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate de acest proces.
Prin încheierea de şedinţă din data de 16.04.2024, instanța i-a pus în vedere reclamantului să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei (50+50 pentru fiecare capăt de cerere), sub sancţiunea anulării cererii, ca netimbrată. În drept, instanţa reţine incidenţa dispoziţiilor art. 197 C.proc.civ., potrivit cărora „netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii”. Curtea mai reţine totodată şi aplicabilitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, conform cărora „acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă”, respectiv a prevederilor art. 16 lit. (a) din acelaşi act normativ, potrivit cărora: „în materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează: a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris 50 lei”. Curtea constată că reclamantului i s-a pus în vedere cuantumului taxei judiciare de timbru datorat în şedinţa publică din data de 16.04.2024, apărătorul fiind prezent la termenul de judecată indicat (aspect consemnat şi în cuprinsul încheierii de la acel termen), iar acesta nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar. La momentul pronunţării instanţei asupra excepţiei netimbrării cererii, taxa judiciară de timbru nu s-a regăsit la dosarul cauzei. Pentru acest considerent, respectiv întrucât reclamantul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina sa, Curtea de Apel București, în temeiul dispoziţiilor art. 197 C.proc.civ., a admis, la data de 10.09.2024, excepţia netimbrării cererii, invocată din oficiu, cu consecinţa anulării cererii aflate pe rol, ca netimbrată.
Eugen Orlando Teodorovici a formulat recurs, așa că dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Chiar la primul termen de judecată, din 29 mai 2025, instanța supremă a soluționat definitiv litigiul:
- Detalii soluţie: Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Teodorovici Eugen Orlando împotriva sentinţei civile nr. 1427 din 10 septembrie 2024 a Cur?ii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 29 mai 2025.
