Autorităţíle române ar trebui să stabilească cui îi sunt imputabile corecţiile financiare de 80 de milioane de euro pe care România trebuie să le plătească Uniunii Europene, după ce Curtea de Justiție a UE a respins, joia trecută, recursul formulat de Guvernul Dăncilă în urma descoperirii unor nereguli în cheltuirea de către ţara noastră a unor fonduri comunitare din agricultură.
Fostul ministru al Justiţiei, Ana Birchall, se întreabă, pe pagina sa de Facebook, “cine răspunde pentru plata celor 80 de milioane de euro pe care România va trebui, probabil, să-i dea înapoi? Radu Canţăr, care atât de „profesionist” a fost încât a introdus tardiv acţiunea în anulare la Tribunalul UE şi apoi s-a ambiţionat să declare şi recurs, în ciuda tuturor evidenţelor că se va pierde? Sau Victor Negrescu, cel care îi era şef direct, care, împreună cu Dragnea şi Olguţa Vasilescu, l-au susţinut să ajungă în această funcţie şi care i-a şi girat aceste acţiuni? Sau poate domnul Daea şi secretarul de stat Potor de la Ministerul Agriculturii, care au insistat în Guvern pentru introducerea acţiunilor şi acoperirea pagubei aduse statului român (deşi era evident că metodologiile de calcul ale APIA erau eronate!). Sau poate doamna Dancilă, care îl ţinea în braţe pe domnul Canţăr (nu vreau să îmi mai aduc aminte discuţiile din şedinţele de guvern privind mandatele pentru CJUE). Sau ar trebui sa platească TOTI!?
Fostul demnitar PSD mai afirmă că “este a doua oară când *europeanul* Victor Negrescu îşi leagă numele de prejudicii aduse statului român, după ce, în mandatul lui şi al lui Tudorel Toader, România a ratat să transpună şi directiva privind spălarea banilor, care ne costă alte 3 milioane de euro.”
Corecţiile financiare au fost aplicate României încă din vara lui 2018, de Comisia Europeană pentru nereguli la absorbția unor fonduri europene în agricultură, în perioada 2014-2016. Sumele imputate de executivul comunitar au fost contestate de ţara noastră, însă prea târziu, pentru că agentul guvernamental al cabinetului Dăncilă, Radu Canţăr, a făcut o confuzie și a depus documentele după expirarea termenului, astfel că Tribunalul UE a respins demersul, tocmai din acest motiv. Conform procedurii, România ar fi trebuit să sesizeze instanța de la Luxemburg până pe 24 august 2018, dar nu a făcut-o decât pe 7 septembrie 2018.
Tribunalul european a arătat în motivarea sa că România a făcut o confuzie în interpretarea termenelor procedural: „trebuie arătat că argumentaţia României se întemeiază pe o confuzie între condiţiile de admisibilitate a unei acţiuni în anulare, menţionate la articolul 263 TFUE, şi cele privind valabilitatea actului atacat printr-o asemenea acţiune (a se vedea în acest sens Ordonanţa din 11 decembrie 2006, MMT/Comisia, T-392/05, nepublicată, EU:T:2006:382, punctul 33). Această argumentaţie nu este, aşadar, de natură să repună în discuţie pertinenţa notificării deciziei atacate ca moment de la care începe să curgă termenul de introducere a acţiunii”.
Hotnews amintește că, pe 27 iunie 2019, agentul României, Radu Canțăr, a atacat ordonanța Tribunalului UE cu recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Ulterior, Guvernul Dăncilă a fost demis de Parlament, prin moțiune de cenzură, iar în noiembrie Canțăr a demisionat din funcția de subsecretar de stat în Ministerul de Externe, agent guvernamental la Curtea de Justiție a UE.
