Fondul Proprietatea a pierdut definitiv procesul deschis împotriva a 10 foști administratori și directori ai Complexului Energetic Oltenia, la care Fondul Proprietatea este acționar minoritar. Înalta Curte de Casație a respins marți, 14 iulie, recursul declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de Curtea de Apel Craiova.
Detalii soluţie: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant FONDUL PROPRIETATEA S.A. împotriva deciziei nr. 1067/2018 din 17 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secţia a II-a Civilă. Obligă pe recurentul-reclamant la plata către intimaţii-pârâţi Bălăşoiu Constantin, Alecu Sorin Cristian, Nica Veronica şi Motocu Marian a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în sumă de câte 2.500 lei pentru fiecare intimat-pârât. Obligă pe recurentul-reclamant la plata către intimaţii-pârâţi Antonie Daniel, Ciurel Laurenţiu, Medinţu Aurel, Ogârlici Vasile, Petroniu Ion şi Pităroiu Daniel a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în sumă de câte 2.380 lei pentru fiecare intimat-pârât. Definitivă.
Procesul, care datează din 2015, a început la Tîrgu Jiu, apoi a fost strămutat la Slatina, după care a ajuns la Curtea de Apel Craiova. Potrivit publicației Impact de Gorj , Fondul Proprietatea ceruse instanței să oblige fiecare pârât din proces să-i plătească câte 2,5 milioane de lei, valoarea unui pretins prejudiciu.
Acuzele Fondului Proprietatea
Fondul Proprietatea susținea că managementul CE Oltenia a decis să continue livrarea de cărbune și agent termic către doi clienți considerați rău-platnici, RAAN Drobeta Turnu Severin și Electrocentrale Oradea. Avocații Fondului Proprietatea au afirmat, la procesul de la Curtea de Apel Craiova, că existau suficiente informații privind situația financiară foarte precară a celor doi agenți economici, ce implicau un risc crescut ca aceștia să intre în incapacitate de plată sau în procedura insolvenței și că, în pofida acestora, pârâții, în calitate de membrii ai directoratului CE Oltenia, au continuat livrarea de cărbune și agent termic pentru cei doi clienți rău-platnici, pe baza contractelor de furnizare existente. În plus, au fost încheiate noi contracte de furnizare, fără constituirea unor garanții adecvate situației financiare a clientului – garanții reale, plata integrală în avans – și fără prevederea unor mecanisme contractuale adecvate care să asigure în mod concret, pe de o parte, limitarea unor eventuale prejudicii rezultate din neplata la termen a facturilor și, pe de altă parte, recuperarea imediată a acestora (ex: termene de plată a facturilor foarte scurte, posibilitatea sistării imediate, fără notificare prealabilă, a livrărilor în caz de neplată la termen). În concluzie, Fondul Proprietatea a apreciat că managerii CE Oltenia au acționat cu rea credință.
Argumentele judecătorilor
Judecătorii CA Craiova au afirmat, în motivarea sentinței din 17.10.2018, că nu pot să rețină că pârâții au dat dovadă de rea-credință sau neglijență în exercitarea atribuțiilor care îi reveneau în temeiul contractului de mandat, livrând cărbune și agent termic către cele două societăți și continuând să mențină relațiile comerciale deși cunoșteau dificultățile financiare prin care treceau acestea. Curtea apreciază că la momentul luării deciziilor de continuare a afacerilor cu cele două societăți, pârâții au fost în mod rezonabil îndreptățiți să considere că acționează în interesul societății, fiindu-le cunoscute informațiile cu privire la împortanța strategică a celor doi clienți care nu puteau funcționa fără cărbunele furnizat de CEO și cu intervenția statului de a achita, el însuși, prin ordonanțe de rectificare bugetară, datoriile restante ale RAAN și Electrocentrale Oradea SA. Or, în condițiile în care în perioada 2009-2011, statul a stins datoriile celor două societăți pârâții erau îndreptățiți să apecieze că prin încheierea și menținerea contractelor nu depășesc riscului inerent ce implică o asemenea activitate, și nu încalcă obligațiile de prudență, diligență și loialitate față de societate. Judecătorii au mai arugmentat că nu lipsit de importanță este și faptul că lignitul extras de CEO, pentru a nu se deteriora și a se menține în parametrii energetici, trebuia livrat unor mari operatori economici iar cei mai siguri erau cei pe care statul îi finanța în caz de dificultăți financiare.
