La data de 09.08.2024, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București cu inculpatul XXX cu privire la stabilirea pedepsei amenzii în cuantum de 10.000 lei (200 de zile-amendă a câte 50 lei/zi), pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (1) C.pen. În actul de sesizare a fost reținută, în esență, următoarea situație de fapt: în data de 08.11.2021, în jurul orei 03:28, organele de poliție din cadrul D.G.P.M.B. – Brigada Rutieră, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe bulevardul Uverturii din Capitală, au observat un autoturism marca Volkswagen și, pentru că acesta circula în mod haotic și cu viteză foarte mare, au pornit în urmărirea acestuia, solicitându-i să se oprească și reușind oprirea sa în dreptul imobilului nr. 1 A; polițiștii nu au putut proceda la testarea șoferului cu aparatul Drager Alcooltest întrucât acesta se simțea rău, motiv pentru care a fost condus la sediul Secției 21 Poliție, fiind apoi transportat cu ambulanța la Spitalul Universitar de Urgență București pentru a i se acorda îngrijiri medicale, unde i-au fost recoltate 2 probe de sânge, conform procesului-verbal de prelevare mostre biologice. Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. 2043/15.12.2021, conducătorul auto ar fi prezentat o alcoolemie de 2,26 g/l alcool pur în sânge la ora 05:20 și o alcoolemie de 2,55 g/l alcool pur în sânge la ora 06:20. Fiind audiat în calitate de suspect, respectiv inculpat, conducătorul auto a recunoscut săvârșirea faptei, precizând că a început să consume băuturi alcoolice, respectiv 700 ml de vodcă, în intervalul 02:45-03:00; după ce a consumat cantitatea de alcool menționată, șoferul a spus că nu își mai amintește ce s-a întâmplat, însă mai târziu a vizionat imaginile video instalate în autoturismul său și a văzut că a fost oprit de poliție.
Instanța a remarcat că, din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, nu rezulta cu certitudine că, la momentul conducerii vehiculului pe drumurile publice, inculpatul a avut o îmbibaţie alcoolică peste limita legală de 0,8 g/l alcool pur în sânge. Astfel, în doctrina medico-legală a fost reținut că dinamica alcoolului etilic în organism poate fi redată sub forma curbei de alcoolemie, cunoscută și sub numele de curba Windmark, fiind alcătuită din 3 segmente: (i) o porțiune ascendentă, abruptă, denumită partea de invazie sau creștere; (ii) un vârf, reprezentând alcoolemia maximă; (iii) o porțiune descendentă, respectiv panta de eliminare. După ingestie, alcoolemia este maximă după 20-30 de minute, atunci când consumul de alcool nu a fost însoțit de alimente, iar stomacul este gol, respectiv după 1 oră-1 oră și 30 de minute când stomacul conține alimente. Stabilirea alcoolemiei sau măcar a depăşirii limitei legale a acesteia este cu atât mai dificilă în situaţia în care la momentul depistării în trafic alcoolul se afla în faza de absorbţie. Dacă pentru faza de eliminare doctrina medico-legală a stabilit o rată relativ fixă de 0,15 g‰/oră cu care alcoolemia scade din organism, astfel de aprecieri nu pot fi făcute în situaţia în care alcoolemia este în creştere, aceasta putând varia foarte mult de la un moment la altul.
Având în vedere aceste consideraţii de ordin teoretic, instanţa reţine că inculpatul a consumat băuturi alcoolice înainte de a conduce pe drumurile publice autoturismul, împrejurare pe care, de altfel, o recunoaşte şi inculpatul. Instanţa a mai notat că inculpatul a încetat consumul de alcool în jurul orei 02:45-03:00, fiind depistat în trafic în jurul orei 03:28. În continuare, instanța reține că la ora 05:20 (la aproape două ore de la momentul conducerii) inculpatul avea alcoolemie de 2,26 g/l alcool pur în sânge, iar la ora 06:20 (la aproape trei ore de la momentul conducerii) avea o alcoolemie de 2,55 g/l alcool pur în sânge. Aşadar, la momentul conducerii, alcoolemia se afla în faza de absorbţie, aspecte reținute și în cuprinsul raportului de expertiză medico-legală eliberat de Institutul Național de Medicină Legală “Mina Minovici”, din concluziile căruia rezultă faptul că inculpatul ar fi putut avea, teoretic, o alcoolemie mai mică decât cea stabilită la analiza primei probe de sânge, însă nu se poate preciza valoarea acesteia în raport de limita legală de 0,80 g‰. Prin urmare, există un dubiu cu privire la concluzia procurorului și anume că inculpatul ar fi condus având o îmbibaţie alcoolică peste limita de 0,8 g‰.
Ținând cont de cele expuse, având în vedere că nu se poate reţine cu certitudine că fapta săvârşită de inculpat îndeplineşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C.pen., în temeiul art. 485 alin. (1) lit. b) teza I C.proc.pen., în octombrie anul trecut, Judecătoria Sectorului 6 a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București și inculpat și a decis să retrimită dosarul procurorului, în vederea continuării urmăririi penale.
Procurorul a atacat sentința cu apel, dar, la începutul acestei luni, Curtea de Apel București a confirmat soluția dispusă de instanța de fond, respingând ca nefondat apelul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. 737 din data de 25.10.2024 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti- Secţia Penală în dosarul nr. 16518/303/2024.
