Toate dosarele de trafic de minori şi de trafic de persoane au dispărut de pe portalul instanţelor. Numele inculpaţilor, termenele proceselor şi condamnările în cazurile deja finalizate, au fost secretizate. Motivul ar fi protejarea identității victimelor, iar autoritățile, în loc să anonimizeze numele victimelor sau ale martorilor, au preferat să elimine cu totul dosarele din spaţiul public. Explicația Ministerului? La nivelul aplicaţiei cu specific judiciar ECRIS nu există posibilitatea tehnică de a anonimiza doar numele victimelor. Justnews a cerut părerile unor experți din domeniu privind această problemă.
Radu Nicolae – Președinte Centrul Syene pentru Educație, coordonator regional Europa de Est a rețelei corespondenților locali de cercetare privind corupția, dezvoltată de Comisia Europeană
Cum vedeți această soluție a Ministerului Justiției?
Scoaterea dosarelor de trafic de ființe umane de pe portalul instanțelor de judecată este o decizie administrativă, luată de Ministerul Justiției, care gestionează sistemul informatic. Soluția este una nefericită, luată unilateral, fără consultarea celor interesați. Atât organismele internaționale, cât și Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă, au cerut protecția victimelor și a matorilor în aceste dosare prin anonimizarea numelui lor. De la anonimizarea numelui și adresa victimei la secretizarea cu totul a dosarelor este, totuși, un drum lung.
În ce fel sunt protejate victimele dacă informațiile despre traficanti și condamnările acestora sunt ferite de presă și de opinia publică?
Noi spunem că victimele nu sunt protejate de o astfel de măsură, ci cazurile lor nu mai ajung în atenția opiniei publice, iar fenomenul se pierde în anonimat. Și așa există o toleranță socială foarte mare pentru violență și violență împotriva femeilor. Să ascunzi că există astfel de cazuri în România, și nu puține, nu face bine nimănui. În primul rând, ONG-urile nu vor mai putea atrage atenția atunci când cazurile de trafic de ființe umane sunt prost instrumentate, cum a fost dosarul Țăndărei, unde membrii unei rețele de traficanți de ființe umane destructurate la nivel European, au fost achitați în România și acum cer despăgubiri de milioane de euro statului român.
Cum ar putea fi protejată identitatea victimelor?
Singura măsura rezonabilă este anonimizarea numelui și adresei victimei și a martorilor. Această anonimizare este solicitată încă din 2016 și se poate face tehnic, fie automat de către sistemul informatic, fie atunci când sunt introduse manual datele, in faza inițială. Soluția aceasta necesită totuși puțină muncă și competență tehnică. Soluția care nu necesită nici un fel de muncă sau competență este cea de a scoate cu totul dosarele din portalul public. Observăm cu tristețe cum soluția cea mai puțin inteligentă a fost preferată.
Ce părere aveți despre fenomenul traficului de persoane, in special de minori, în România?
Fenomenul traficului de persoane este unul grav și foarte răspândit. Cele mai frecvente tipuri de exploatare sunt cele prin muncă și cea sexuală. România este pe primul loc în Europa ca țară sursă de persoane traficate, iar aproape jumătate dintre victimele identificate sunt minori.
Cum s-ar putea combate?
Combaterea traficului de ființe umane necesită multe tipuri de măsuri. Nu e suficient să arestezi traficanți pentru că profiturile generate de această afacere sunt uriașe, cererea de sclavi moderni este, de asemenea, impresionantă și se vor găsi întotdeauna oameni dispuși să facă trafic. Este nevoie de cooperare internațională, de limitarea profiturilor și de protecția persoanelor vulnerabile. În România este nevoie, în primul rând, de o protecție mai bună a persoanelor vulnerabile, a copiilor din centrele de îngrijire, a copiilor din mediul rural, din familiile sărace. Oamenii ajung în situații de trafic pentru că încearcă să evadeze dintr-o situație proastă și se lasă amăgiți de promisiuni deșarte. Și ar ajuta și o atititudine mai puțin îngăduitoare pentru traficanți din partea autorităților statului.
Andreas Novacovici – Președinte Consiliul Tinerilor Instituționalizați
Cum vedeți această soluție a Ministerului Justiției? În ce fel sunt protejate victimele dacă informațiile despre traficanți și condamnarile acestora sunt ferite de opinia publică?
Nu cred că GDPR ar trebui sa fie activat în astfel de cazuri. Persoanele care fac rău minorilor, cele care fac trafic de minori și pornografie infantilă, nu ar trebui sa fie scutite de „rușine”, căci, de fapt, nu despre asta este vorba. Este vorba despre nevoia de a proteja alți copii și de a informa părinții cu privire la posibilul risc la care se expun copiii lor.
Cum ar putea fi protejată identitatea victimelor?
Identitatea victimei, în schimb, ar trebui protejată dând doar inițialele și localitatea, eventual. Unele informații nu sunt publice, dar dacă discutăm despre un risc major sigur că e neapărat nevoie să informăm societatea.
Ce părere aveți despre fenomenul traficului de persoane, în special de minori, în România?
Suntem țara care nu se ocupă suficient de copiii săi, altfel nu îmi explic cum e posibil ca peste 60% din persoanele traficate pentru prostituție și/sau pornografie provin din zonele defavorizate ale țării.
Cum s-ar putea combate acest fenomen?
Daca organele de poliție si asistență socială ar intelege sa lucreze împreună pentru combaterea fenomenului social, am putea avea o rază de speranță.
Monica Boseff – Director executiv Fundația Ușa Deschisă
Cum vedeți această soluție a Ministerului Justiției?
Noi am dorit ca anonimizarea să fie doar în privința datelor victimelor, nu și a traficanților. Mai multe O.N.G-uri au cerut anonimizarea acestor date, pentru protecția lor. Suntem de părere că nici măcar inițialele victimelor nu ar trebui făcute publice sau furnizate presei.
În ce fel sunt protejate victimele dacă informațiile despre traficanți și condamnârile acestora sunt ferite de opinia publică?
Datele victimelor trebuie anonimizate, iar a infractorilor trebuie făcute publice, pentru că în momentul în care îți asumi infracțiunea, îți asumi și consecințele.
Cum ar putea fi protejată identitatea victimelor?
Varianta cea mai potrivită ar fi secretizarea datelor personale ale victimelor.
Ce părere aveți despre fenomenul traficului de persoane, în special de minori, în România? Cum s-ar putea combate acest fenomen?
Este o problemă la nivel național, suntem pe locul I la traficul intern de minori și la traficul extern de adulți. Trebui combătute vulnerabilitățile și implicate instituțiile. De exemplu, dacă un minor lipsește de la cursuri un timp îndelungat, școala ar trebui să se implice și să afle motivul. De asemenea, culpabilizarea infractorilor. Vedem atâtea sentințe ușoare, date cu atâta nonșalanță pentru fapte grave. Noi ca societate trebuie să combatem acest fenomen, trebuie luată atitudine! Fără sentințe cu suspendare. Noi avem condamnări pentru act sexual cu un minor, în care agresorul a primit muncă în folosul comunității la școala gimnazială din oraș, ceea ce este inadamisibil, așadar trebuie implicare pentru combaterea fenomenului.
foto: agerpres.ro
