Executivul condus de Marcel Ciolacu a anunțat săptămâna trecută că Parlamentul este instituția care va trebui să decidă cu cu privire la oportunitatea adoptării inițiativei legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, iniţiată de senatorii PNL Cătălin Daniel Fenechiu și Cristian–Augustin Niculescu–Țâgârlaș (Bp. 468/2024).
Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, cu completările ulterioare, propunându-se:
- acordarea ajutorului pentru creșterea copilului și avocaților care își continuă sau își reiau activitatea ca avocat (nu doar celor care sunt suspendați în exercițiul profesiei);
- acordarea dreptului la ajutor pentru creșterea copilului asiguraților care au un stagiu de cotizare de cel puțin 12 luni anterior producerii riscului și care au achitate la zi obligațiile de plată către fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
- abrogarea art. 95 din lege, care se referă la sistarea de drept a acordării ajutorului pentru creşterea copilului, începând cu prima zi a lunii în care asiguratul îndreptăţit la primirea acestuia prestează activităţi specifice profesiei de avocat, chiar dacă nu a expirat perioada de suspendare voluntară din exerciţiul profesiei, pentru care s-a optat în vederea primirii ajutorului.
Potrivit Executivului, sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților este gestionat autonom de către Casa de Asigurări a Avocaților, iar soluția propusă prin proiect referitoare la condițiile în care se poate acorda ajutorul pentru creșterea copilului este o chestiunea de oportunitate, care ține exclusiv de gestionarea și sustenabilitatea fondului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Drepturile de asigurări sociale în general au ca scop asigurarea unui venit de înlocuire pentru perioada în care persoana se află în imposibilitatea de a presta munca sau activitatea pentru care este remunerată. Însă, având în vedere că este vorba despre un ”ajutor” de creștere a copilului, acesta poate fi acordat sub formele pe care legiuitorul le prevede, deci inclusiv ca stimulent pentru întoarcerea/rămânerea în activitate.
