• Justnews a fost prima publicație care a anunțat, în data de 3 iunie, existența unui mega-dosar de corupție legat de achizițiile de la Institutul Fundeni
• Legat de acest mega-dosar, DNA a încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu doi foști șefi de la Institutul Fundeni și cu doi foști manageri de spitale, ultimii doi fiind deja condamnați definitiv (Păltineanu Bogdan și Straja Nicolae Dan)
• Foști miniștri, înalți funcționari din Ministerul Sănătății, mari somități medicale și oameni de afaceri importanți au fost interceptați de către procurori într-un mega-dosar de corupție legat de achizițiile publice derulate de-a lungul timpului de spitalele bucureștene
• 7 persoane, între care se numără Dorin Cocoș, au calitatea de martor sau inculpat / Dorin Cocoș ne-a declarat însă că „nu are nicio calitate în dosarul achizițiilor de la Fundeni”
• Marți, 20 octombrie 2020, DNA-ul a făcut public un alt nume implicat în acest mega-dosar: Nicolae Bănicioiu
• Nicolae Bănicioiu consideră că „acuzațiile la adresa sa sunt niște minciuni”, iar Eliza Ene, avocata fostului ministru, a declarat vineri presei că „denunţătorii nu l-au văzut, nu l-au cunoscut, n-au vorbit niciodată personal cu dânsul”

Procurorii DNA au consemnat în ancheta de corupție care îl vizează pe Nicolae Bănicioiu declarațiile a cel puțin 4 martori diferiți, în legătură cu acuzațiile de luare de mită și trafic de influență aduse fostului ministru PSD și actual deputat Pro România, potrivit unor surse judiciare.

Astfel, martora Irimescu Camelia Mihaela a declarat că, în perioada 2008-2014, împreună cu Dorin Cocoş, au derulat relaţii comerciale cu spitale publice din subordinea Ministerului Sănătăţii prin intermediul societăţilor comerciale Imuno Diagnostika SRL, Meditest Global SRL, Green Med SRL, Disan Ortomed SRL, Hemos Med SRL, Clamari Trading SRL, Spectrum Magnamed SRL. Ea a explicat procurorilor că ierarhia factorilor decidenţi în cadrul acestor firme era Cocoş Dorin, urmat de Irimescu Mihaela. Aceste societăţi comerciale erau administrate în drept de către rude sau persoane apropiate ei sau lui Dorin Cocoş, printre care Frunzăreanu Florina Irina, Ulrich Olimpia și Militaru Lăcrămioara.

Discuții Irimescu-Bănicioiu despre managerul IOB

Irimescu Camelia Mihaela le-a spus procurorilor DNA că, la indicaţiile lui Dorin Cocoş, a discutat cu ministrul Bănicioiu Nicolae în legătură cu numirea lui Straja Dan Nicolae ca manager al Institutului Oncologic „ Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti (IOB), însă ministrul ar fi refuzat inițial, precizând că persoana propusă nu era agreată de partid (PSD). Ulterior, Bănicioiu Nicolae i-a comunicat martorei faptul că la propunerea lui Florian Popa, fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie, îl va numi totuși manager al IOB pe Straja Dan Nicolae. Imediat după ce a primit această informație, pentru a avea relații bune cu Straja Dan Nicolae, Irimescu Mihaela i-a comunicat acestuia că va fi numit manager al IOB, dându-i totodată  de înțeles faptul că acesta va trebui să favorizeze firmele sale sau ale lui Dorin Cocoş în procedurile de atribuire de contracte, ce urmau a fi derulate de către IOB.

O licitație trucată

Irimescu Camelia Mihaela a mai menţionat faptul că în anul 2014 intenţiona să participe cu firma Disan Ortomed SRL la o licitaţie iniţiată de IOB, însă nu deţinea toate produsele prevăzute în documentaţia de atribuire, astfel că i-a solicitat lui Ulrich Olimpia să discute cu Niculescu Octavian, reprezentantul Tehnoplus Medical SRL, pentru a participa în asociere la procedura de achiziție. Niculescu Octavian a acceptat propunerea de participare în asociere, întrucât a fost lăsat să înțeleagă că Dorin Cocoş, persoana care controlează grupul de firme anterior menţionat, este o persoană cu influenţă asupra managerului IOB şi că astfel ar putea câştiga licitaţia. Irimescu Mihaela a dezvăluit anchetatorilor și faptul că era o practică generalizată ca angajaţii firmelor sale să furnizeze specificaţii tehnice pentru a fi preluate de funcţionarii publici în documentaţiile de atribuire ale licitaţiilor derulate de IOB. De altfel, ea a recunoscut că, la licitaţia câştigată de asocierea de firme Tehnoplus Medical-Disan Ortomed, specificaţiile tehnice au fost furnizate angajaților IOB de către Ulrich Olimpia.

Bani pentru mită, deturnați în interes propriu

Irimescu Camelia Mihaela a mai spus că a primit de la Frunzăreanu Florina Irina o sumă de bani, al cărui cuantum nu şi-l aminteşte, ce îi fusese remisă de Niculescu Octavian pentru a recompensa câştigarea a două licitaţii derulate la IOB ( cea câştigată de Tehnoplus Medical  SRL în asociere cu DISAN ORTOMED SRL, respectiv o alta ce a fost câştigată singură, nu în asociere, de Tehnoplus Medical SRL pe igienizare-sterilizare). Potrivit martorei, Niculescu Octavian a oferit acea sumă de bani şi pentru a-și asigura influenţă în sistemul medical, îndeosebi la ministrul Sănătăţii, Bănicioiu Nicolae, care avea un interpus, în calitate de asociat ce deţinea o treime din părţile sociale, în cadrul uneia sau a două firme dintre cele aflate sub controlul lui Dorin Cocoş şi Irimescu Mihaela. Ea a mai spus că o parte din bani trebuiau să fie remişi atunci lui Bănicioiu Nicolae, însă ea a preferat să păstreze pentru sine acea sumă, întrucât a considerat că trebuie să-şi recupereze banii oferiţi anterior lui Bănicioiu Nicolae pentru susţinerea campaniei electorale prezidenţiale din anul 2014 a colegului său de partid, Victor Ponta.

Cine controla în realitate societățile

O altă martoră, Frunzăreanu Florina Irina, a declarat că, în perioada 2005-2012, s-a ocupat de evidenţa contabilă primară a SC IMUNO DIAGNOSTIKA SRL, SC SPECTRUM MAGNAMED S.R.L., SC CLAMARI TRADING IMPEX S.R.L., SC MEDITEST GLOBAL 2002 SRL şi SC HEMOS MED SRL, de activitatea contabilă generală a acestora ocupându-se numita Dinu Anca, sora lui Cocoş Dorin. Mai târziu, din anul 2012, de contabilitatea generală a SC IMUNO DIAGNOSTIKA SRL, SC SPECTRUM MAGNAMED S.R.L., SC HEMOS MED SRL s-a ocupat Militaru Lăcrămioara. Martora a menționat că aceste societăţi erau controlate la nivel decizional de Irimescu Mihaela şi Cocoş Dorin. Din anul 2012, la insistenţele Mihaelei Irimescu, Frunzăreanu Florina Irina s-a ocupat de formarea şi menţinerea unor legături cu funcţionarii din cadrul spitalelor publice unde aceste societăţi furnizau aparatură şi produse medicale, în sensul acordării de contracte de achiziţii publice, în mod preferenţial, către aceste societăţi comerciale.

Frunzăreanu Florina Irina a mai spus că are cunoştinţă despre faptul că, în cursul anului 2014, Straja Dan Nicolae, prieten al numitului Cocoş Dorin, a obținut funcția de manager al Institutului Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti, datorită influenţei pe care o avea Irimescu Mihaela asupra ministrului Sănătăţii de la acel moment. În acel context, Straja Dan Nicolae a favorizat firmele controlate de Irimescu Mihaela şi Cocoş Dorin în ceea ce priveşte acordarea de contracte de achiziţie publică, prin recepţionarea specificaţiilor tehnice de la martoră sau de la numita Ulrich Olimpia, astfel încât ofertele acestor firme să fie singurele care îndeplinesc criteriile de atribuire.

Cătălina Furtună, „interpusa” lui Bănicioiu

Frunzăreanu Florina Irina a declarat procurorilor că Bănicioiu Nicolae avea o persoană interpusă în cadrul DISAN ORTOMED S.R.L. şi HEMOS MED S.R.L. prin intermediul căreia încasa, la sfârşitul anului, „comisioane” sub formă de dividende.  „Ştiu că persoana interpusă de Bănicioiu Nicolae în cadrul societăţilor anterior menţionate se numea Cătălina Furtună. Mai specific faptul că eu m-am ocupat de efectuarea demersurilor necesare pentru dobândirea calităţii de asociat a numitei Cătălina Furtună” a declarat anchetatorilor Frunzăreanu Florina Irina, una dintre cele mai de încredere persoane ale lui Irimescu Mihaela și Cocoș Dorin.

Se împărțeau 10% din valoarea facturilor

În ceea ce îl privește pe Niculescu Octavian, administratorul societăţii Tehnoplus Medical SRL, martora Frunzăreanu Florina Irina a arătat că l-a cunoscut în cursul anului 2014, când între IOB şi asocierea de societăţi formată din Tehnoplus Medical SRL şi Disan Ortomed SRL, a fost încheiat un contract privind dotarea blocurilor operatoare din cadrul institutului. Martora a daclarat că atât pe parcursul procedurii de atribuire a acestui contract, dar şi ulterior, legătura cu Niculescu Octavian a fost asigurată de Ulrich Olimpia şi Jipa Mihaela, angajate ale grupului de firme controlat de Cocoş Dorin şi Irimescu Mihaela. Potrivit martorei, Niculescu Octavian ar fi aflat de la Irimescu Mihaela că pentru atribuirea acestui contract iniţiat de IOB, trebuie să-i remită echivalentul a 10% din valoarea facturilor emise după câştigarea licitaţiei, acesta fiind de acord. Martora a precizat că din procentul de 10% din valoarea facturilor, o parte ajungea la Straja Dan Nicolae, iar cealaltă parte era împărţită în trei, respectiv între Irimescu Mihaela, Cocoş Dorin şi ministrul Bănicioiu Nicolae.

Gașca s-a spart cînd a simțit umbra DNA

Martorul numărul 3, Militaru Lăcrimioara Claudia, a declarat procurorilor DNA că, începând din anul 2013, a deţinut calitatea de administrator al Disan Ortomed SRL, iar apoi a deţinut şi calitatea de asociat al acestei societăţi. De asemenea, a deţinut calitatea de asociat unic al SC Imuno Diagnostika SRL, iar în perioada 2012-2017 a deţinut funcţia de director general al societăţilor DISAN ORTOMED SRL, IMUNO DIAGNOSTIKA SRL, HEMOS MED SRL, SPECTRUM MAGNAMED SRL, GREEN MED EXPERT SRL, toate aceste societăţi fiiind administrate în fapt de către Irimescu Mihaela, iar unul dintre beneficiarii reali ai fondurilor pecuniare ale tuturor acestor societăti era Dorin Cocos.

Aceste societăţi îşi desfăşurau activitatea în mod coordonat, într-un singur sediu, până în cursul anului 2014, când au fost recepţionate adrese de la Direcţia Naţională Anticorupţie, astfel că societăţile cu denumirile GREEN MED şi DISAN ORTOMED s- au mutat într-o altă locaţie, raţiunea acestei relocări fiind aceea ca organele de urmărire penală să nu descopere că firmele au legătură între ele.  În cursul anului 2016 s-a produs o ruptură între angajatele Militaru Lăcrămioara, Frunzăreanu Florina Irina, Ulrich Olimpia, etc, pe de-o parte și Cocoş Dorin şi Irimescu Mihaela pe de altă parte, în sensul că primele persoane menționate nu au mai acţionat la indicaţiile celor doi.

Întâlniri în garajul de la subsolul blocului

Ulrich Olimpia, cel de-al 4-lea martor, a declarat anchetatorilor că Irimescu Mihaela a intervenit la ministrul Sănătăţii pentru ca Straja Dan Nicolae să fie numit manager, întrucât acesta era o persoană care dădea curs cererilor acesteia de a favoriza la licitaţii firmele Mihaelei Irimescu.  Straja Dan Nicolae se cunoştea și cu Cocoș Dorin, de pe vremea când colabora cu Centrul de Testare a Forței de Muncă.

Martora le-a spus anchetatorilor că Irimescu Mihaela avea o relaţie apropiată cu Bănicioiu Nicolae. “De la Frunzăreanu Irina ştiu că cei doi se întâlneau inclusiv acasă la Irimescu Mihaela. Ea avea garaj la subsolul blocului, iar Bănicioiu Nicolae băga maşina în garaj, întrucât era mai greu să se întâlnească în locuri publice, fiind persoană publică”, le-a dezvăluit anchetatorilor Ulrich Olimpia.

Potrivit martorei, legătura dintre Bănicioiu Nicolae și Irimescu Mihaela se mai ţinea prin şoferul acestuia, un anume Daniel şi prin Florin Pușcău (N.A. –  secretar general adjunct al MTS și apoi secretar general al Ministerului Sănătății). Martora a mai declarat anchetatorilor că Florin Pușcău i-ar fi transmis lista de aparatură de care era nevoie la IOB. După ce a primit lista, ea s-a dus la Straja Nicolae pentru a-şi da şi el acceptul împreună cu medicii, care au adus  apoi anumite modificări listei de echipamente.

Declarația lui Nicolae Bănicioiu, la ședința Comisiei Juridice

Deputatul Nicolae Bănicioiu, care s-a prezentat vineri, 23 octombrie, la şedinţa Comisiei juridice în care s-a dezbătut solicitarea DNA privind urmărirea penală în cazul său pentru trafic de influenţă şi luare de mită, a declarat că toate acuzaţiile la adresa sa sunt ”minciuni”.
„Sunt nişte minciuni. (…) Poziţia mea este foarte clară. Eu vreau să ajungem cât mai repede cu discuţia pe fond. Până acum nu am fost audiat, nu înţeleg de ce nu am fost audiat. Mi-a spus doamna avocat şi înţeleg din multe păreri juridice că puteam fi audiat de câte ori era nevoie. Nu mai candidez. Să stea lumea liniştită. Vreau eu să lămurim practic chestiunea asta şi văd cum e posibil totuşi ca în România denunţătorul să fie crezut absolut oricând, dar să rămână cu tot, să i se ofere protecţie, imunitate şi orice. Pot să-mi ia imunitatea şi orice că oricum le-am dat-o eu”, a spus fostul ministru, potrivit Agerpres.
La rândul său, avocata lui Nicolae Bănicioiu, Eliza Ene, a afirmat că există „nişte denunţuri din anul 2015″. ”La acel moment Parchetul a considerat că nu sunt suficiente dovezi astfel încât să dea naştere unei urmăriri penale cu privire la domnul Bănicioiu. Motivele pentru care ne aflăm astăzi în faţa Comisiei juridice mie personal îmi sunt străine. Din 2015 şi până în prezent nu s-a făcut niciun act de urmărire penală în acest dosar. Nu există nicio dovadă directă sau indirectă care să-l implice pe domnul Bănicioiu în vreun fel. Denunţătorii nu l-au văzut, nu l-au cunoscut, n-au vorbit niciodată personal cu dânsul”, a precizat avocata lui Nicolae Bănicioiu.

Deputaţii jurişti au decis, vineri, să-i ridice imunitatea deputatului Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătăţii, înregistrându-se 19 voturi ‘pentru’ și doar 2 voturi ‘împotrivă’.

Comunicatul DNA din 20 octombrie

DNA a anunțat marți, 20 octombrie 2020, că „procurorii desfășoară o investigație care vizează suspiciuni de săvârșire a unor fapte de corupție în contextul comercializării de bunuri de uz medical către spitalele publice situate pe raza Municipiului București și a județului Ilfov și aflate în subordinea Ministerului Sănătății. În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de o persoană, deputat în Parlamentul României, la data faptelor având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– trafic de influență,
– luare de mită în formă continuată.
În perioada 21 decembrie 2012 – 5 martie 2014, persoana respectivă, în calitate de ministru, ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri și ar fi primit direct, de la unul dintre aceștia, suma totală de 1.292.122 lei, lăsând să se creadă că are influență asupra ministrului Sănătății și a funcționarilor publici din cadrul acestei instituții și că îi va determina să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu, acte reprezentate de:
– numirea în funcția de manager/menținerea în funcția de manager a unor persoane la conducerea spitalelor publice aflate în subordinea Ministerului Sănătății, spitale cu care firmele controlate de cei doi oameni de afaceri aveau contracte încheiate sau desfășurau proceduri de achiziții publice,
– alocarea de sume de bani spitalelor publice aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cu care firmele celor doi oameni de afaceri aveau contracte în derulare.
Ulterior, aceeași persoană ar fi primit de la aceiași oameni de afaceri, prin intermediul unui complice, suspect în cauză, suma totală de 2.612.389 lei în legătură cu exercitarea atribuțiilor de ministru, funcție deținută în perioada 05.03.2014-17.11.2015.”

Dezvăluirile noastre în legătură cu mafia achizițiilor din sănătate vor continua. În episoadele viitoare, vom prezenta cititorilor informații noi legate de numele celor care au recunoscut că primeau mită, sumele pe care le-au primit și mai ales cum, unde, de la cine și pentru ce. De asemenea vom prezenta informații noi legate de o amplă afacere de corupție, în care este implicat un mare nume al medicinei românești, dosar care este deja în instanță. În cele din urmă, la finalul dezvăluirilor noastre legate de mega-dosarul Fundeni ( i-am dat acest nume întrucât de la matrapazlâcurile din acest spital, care se mândrește cu Politica sa Anti-Mită, au pornit celelalte dosare instrumentate sau aflate încă în lucru la DNA, care au ieșit la iveală în acest an), vom prezenta „lista celor  22”, respectiv numele celor acuzați de una dintre martorele DNA că ar fi primit „comisioane”, în schimbul sprijinului acordat rețelei controlate de omul de afaceri Dorin Cocoș.