Justnews.ro

La Curtea de Apel București s-a încheiat luna trecută procesul în care cunoscuta organizație pentru protecția mediului, Agent Green, se judeca cu Agenția pentru Protecția Mediului Argeș și cu  firma Greengold Timberlands 3 SRL, fostă Greengold Value Forest SRL,  fostă Cascade Empire SRL, ce se ocupă de administrarea și exploatarea a peste 60.000 de hectare de suprafete forestiere, localizate în 14 judete, în toate regiunile istorice ale României, potrivit site-ului de prezentare al firmei din Sibiu.

  • Solutia pe scurt: Respinge ca nefondată excepţia nulităţii recursurilor invocată de intimata-reclamantă. Respinge recursurile ca nefondate. Definitivă. Pron. azi, 25.10.2022, în condiţiile art. 402 teza finală C.pr.civ.
    Document: Hotarâre  2514/2022  25.10.2022

Procesul pe fond

Agenția pentru Protecția Mediului Argeș și Greengold Timberlands 3 SRL au fost date în judecată de Agent Green la Tribunalul București, în ianuarie 2019, reclamanta solicitând anularea și suspendarea executării Deciziei de încadrare nr. 533/03.06.2016 emisă de pârâta APM Argeș, planul Amenajamentul Silvic UP XVI Lerești, precum și a amenajamentului silvic avizat.

APM Argeș a decis în 2016 că planul Amenajamentul Silvic UP XVI Lerești, pe raza administrativă a localităților Lerești, Valea Mare Pravăț și Nucșoara, însumând o suprafață a fondului forestier de 743,5 hectare,  „nu necesită evaluare de mediu și nu necesită evaluare adecvată și se supune adoptării fără aviz de mediu”.

În motivarea cererii de chemare în judecată, consemnată de rolii.ro, reclamanta Agent Green a susținut că decizia de încadrare avizează din punct de vedere al protecției mediului un plan, denumit amenajament silvic, care are rolul de a planifica lucrările silvice pentru o perioadă de 10 ani, în speță fiind vorba de un amenajament care determină lucrări silvice ce ar urma să fie realizate în interiorul a două situri Natura 2000 (ROSCSCI0122 Munții Făgăraș, ROSCI0381 Râul Târgului Argeșel Râușor). În aceste zone, speciile sunt protejate la nivel comunitar și se regăsesc pe suprafața zonei de proiect, dar și în vecinătate (mai ales specii de păsări protejate la nivel național și/sau comunitar).

Agent Green a argumentat că decizia APM Argeș a fost nelegală deoarece:

  • declanșarea și derularea etapei de încadrare aferentă procedurii de evaluare strategică de mediu (HG 1076/2004) și procedurii privind evaluarea adecvată (Ordinul 19/2010) au fost realizate după aprobarea amenajamentului silvic, fiind încălcate dispozițiile art. 3 al. 1 din HG 1076/2004 precum și deciziile CEJ în materie, obligatorii precum și art. 7 coroborat cu art. 6 din Convenția de la Aarhus ratificată de Legea nr. 86/2000;
  • adoptarea deciziei atacate s-a făcut cu încălcarea obligațiilor de consultare a publicului prevăzute de Convenția de la Aarhus ratificată de România prin Legea nr. 86/2000, precum și cu încălcarea dispozițiilor HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe precum și cu încălcarea dispozițiilor Ordinului 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes;
  • nu s-a respectat regimul de protecție a pădurilor virgine și cvasi-virgine reglementat de Ordinul 3397/2012, Ordinul 2525/2016, în vigoare la data realizării evaluării de mediu;
  • încălcarea principiului precauției în luarea deciziilor, precum și a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și a Ordinului 19/2010 emis de ministrul mediului și pădurilor pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar și a HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe ( conform principiului precauției în luarea deciziei, autoritățile, înainte de luarea unei decizii cu impact asupra mediului, în mod special asupra zonelor pentru care a fost instituită o protecție specială, sunt obligate să se asigure că nu se vor produce prejudicii semnificative care să conducă la deteriorarea factorilor de mediu, la deteriorarea statusului de conservare a speciilor si habitatelor din arta protejată).

În opinia reclamantei Agent Green, Decizia de încadrare nr. 533/03.06.2016 nu a prevăzut niciun fel de măsuri de protecție a pădurilor virgine și cvasi-virgine, nici privind identificarea acestora și nici privind protecția acestora. Prin urmare, pătrunderea în aceste păduri și exploatarea acestora ar distruge caracterul lor sălbatic, împiedicând introducerea lor în catalogul pădurilor virgine și cvasi-virgine și perturbând astfel statusul de conservare natural al speciilor și habitatelor prezente.

Soluția instanței

În iunie anul trecut, Tribunalul București a pronunțat soluția sa în acest dosar:

  • Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei de interes. Admite, în rest, acţiunea. Dispune anularea deciziei de încadrare nr. 533/03.06.2016 emisă de pârâta Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş pentru amenjamentul silvic UP XVI Lereşti şi a amenajamentului silvic avizat, în beneficiul pârâtei Greengold Value Forest SRL, în prezent Greengold Timberlands 3 SRL. Obligă pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 2550 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu recurs. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

În septembrie anul trecut, instanța a admis și o cerere de lămurire a dispozitivului sentinței:

  • Solutia pe scurt: Admite cererea. Lămureşte dispozitivul sentinţei civile nr. 3772/03.06.2021 pronunţată în dosarul nr. 912/3/2019 în sensul că înlătură din cel de-al treilea paragraf al dispozitivului măsura anulării amenajamentului silvic avizat. Cu recurs. Pronunţată în şedinţă publică.

Argumentele judecătorilor

În opinia instanței,  criticile reclamantei referitoare la legalitatea deciziei etapei de încadrare au fost  întemeiate.  Tribunalul a constatat că în cauză nu au fost îndeplinite cerințele pct. 2.1 din Ghidul Metodologic din 13 ianuarie 2010 privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. De asemenea, instanța a apreciat că nici principiul precauției, consacrat de art. 191 alin. 2 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nu a fost respectat în cauză. După ce au menționat că nici termenele privind consultarea publicului nu au fost respectate, judecătorii au evidențiat că nici procedura de consultare a publicului nu a fost respectată, deoarece consultarea publicului trebuie să fie făcută înainte de luarea unei decizii când toate opțiunile sunt posibile. Mai mult, magistrații au subliniat că simpla publicare a unor anunțuri în ziar nu era  suficientă pentru îndeplinirea procedurii de consultare deoarece ea reprezintă numai o parte a acestei proceduri, aceea de informare, iar consultarea presupune posibilitatea de exprimare efectivă a unei opinii cu privire la documentația publicată precum și obligația autorității de mediu de a lua în considerare această opinie.

 

foto: youtube.com

Alte articole