La data de 31.07.2024, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Buftea acordul de recunoaștere a vinovăției, încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea cu inculpatul XXX, căsătorit, studii – 8 clase, de profesie șofer, cu antecedente penale, cercetat sub aspectul săvârşirii infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 C. penal. În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, la data de 16.04.2024, lucrători din cadrul poliției Orașului Voluntari au fost sesizați prin intermediul e-mail-ului de către conducerea Liceului Tehnologic Nicolae Bălcescu din Voluntari, cu privire la faptul că o elevă minoră este supusă la grave abuzuri psihice de către tatăl său. În sesizare, conducerea instituției de învățământ a arătat că atât eleva, cât și mama acesteia, sunt supuse la abuzuri fizice de către tată, respectiv soț, însă le este frică să reclame faptele, fiind amenințate cu moartea, eleva având în plus mai multe tentative de suicid.
Abuzuri greu de îndurat
În fața procurorului, victima a mărturisit că, începând de la vârsta de 6-7 ani, tatăl său a început să o agreseze fizic din diverse motive. Mai recent, în luna noiembrie 2022, tatăl a observat o poză a fetei sale pe Instagram în compania unui persoane de sex masculin, motiv pentru care a început să o lovească pe aceasta cu pumnii și picioarele în zona inghinală și a abdomenului. La acest moment, mama a intervenit în apărarea fiicei, pentru a o proteja de agresiunea tatălui, moment în care individul a început să o lovească dur și pe soția sa, fracturându-i două coaste. În iarna anului 2022, tatăl i-a condiționat fetei cumpărarea unei perechi de adidași de oprirea căldurii în casă și reducerea porției de mâncare, pentru o anumită perioadă de timp. În consecință, individul i-a oprit fetei sale căldura în camera sa pentru o perioadă de 2-3 zile și i-a redus porția de mâncare la jumătate. În cursul lunii februarie 2023, bărbatul a început să o lovească pe fată cu pumnii în abdomen, aceasta căzând pe asfalt, după care individul a târât-o de păr până acasă. Motivul pentru care tatăl a lovit-o pe fată în asemenea hal era pentru că a crezut că aceasta fusese cu niște băieți într-un autoturism. Ajunsă în casă, fata a fost lovită în continuare de părintele-agresor până a leșinat, fiind lovită în abdomen și zona inghinală. Într-un alt incident, tatăl a pedepsit-o pe fată și i-a tuns o șuviță de păr, iar mai târziu, a amenințat-o că dacă mai greșește ” îi taie gâtul”.
În vara anului 2023, tânăra a înghițit 12 pastile de acid folic și 4 pastile de ketonal în scopul de a se sinucide. Într-o altă zi, minora nu s-a prezentat la școală, dar a trimis o fotografie unei colege în care apărea cu un cuțit și își făcea răni la brațe. Din discuțiile ulterioare purtate de conducerea școlii cu elevele care au mers la domiciliul minorei, s-a aflat faptul că aceasta scrisese un bilet de adio și că ar fi vrut să se arunce de la balcon. Toate aceste aspecte se coroborează cu declarațiile mai multor martori. În plus individul a recunoscut agresiunile indicate, chiar dacă uneori nu-și aduce aminte exact data, sau oferă date diferite de cele enunțate de adolescentă și mama sa. Din cuprinsul raportului de expertiză psihologică întocmit în cauză, a reieșit faptul că minora, în vârstă de 16 ani, manifesta simptome specifice copilul abuzat, respectiv episoade depresive, anxietate, furie, simptome de stres posttraumatic, tentativă de suicid și comportamente de auto-agresiune sau automutilare. La nivel afectiv, minora prezintă stima de sine scăzută, distres emoțional, disconfort sexual, sentimente de tristețe și singurătate, îngrijorare, frici, teama de bărbați, teama de întuneric, vinovăție, sentimente de ură.
Acord respins
În decembrie 2024, instanța de fond a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe Judecătoria Buftea cu inculpat și a decis să trimită dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale. Judecătorul a apreciat că, deși au trecut câteva luni de la epuizarea activității infracționale, inculpatul nu a depus niciun efort pentru a înlătura sau diminua consecințele infracțiunii, precizând cu nonșalanță la termenul din data de 31.10.2024 că ”ambele părți au greșit, că nu a privat-o de mâncare pe minoră” sau ”doar i-a tuns puțin din păr, evenimentele fiind izolate” sau că ”s-a ajuns prea departe cu procesul și că s-a ales praful din cauza unui copil”. În opinia instanței, încălcarea flagrantă a legii, ușurința, dezinvoltura pe care inculpatul le-a manifestat în comiterea faptei, precum și conduita ulterioară a acestuia, conduc instanța la concluzia că aplicarea pedepsei de 3 ani, fără executarea acesteia în condiții de detenție, nu este suficientă pentru îndreptarea comportamentului inculpatului şi nu garantează că inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni.
Acord admis
După ce ambele părți au atacat sentința cu apel, dosarul a ajuns în fața unui complet al Secției a II-a Penale de la Curtea de Apel București. La data de 3 aprilie 2024, instanța de apel a admis acordul de recunoaștere a vinovăției, condamnându-l pe inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului. Instanța i-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi e C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi drepturile părinteşti cu privire la minora XXX, pe o durată de 3 ani. În baza art. 91 C.pen.,instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și i-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de integrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Ilfov. În baza art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Voluntari.
Instanța de apel a apreciat că profilul socio-moral al inculpatului, în sensul că are un loc de muncă stabil și are o bună reputaţie aşa cum reiese din caracterizările pozitive din comunitatea în care locuieşte, este de natură a releva capacitatea acestuia de a înţelege gravitatea faptei sale, iar acest aspect pledează pentru suspendarea executării pedepsei închisorii şi pentru menținerea inculpatului sub supraveghere pentru o perioadă de timp determinată. În dezacord cu instanţa de fond, Curtea a estimat că modalitatea de individualizare a executării pedepsei prevăzute în acordul de recunoaştere a vinovăţiei este proporţională cu fapta comisă şi cu situaţia juridică şi personală a inculpatului, iar pedeapsa complementară şi cea accesorie a interzicerii exercitării drepturilor părinteşti cu privire la minoră (art. 66 alin. 1 lit. e C.pen.), pe o perioadă de 3 ani, sunt de natură să conducă la conştientizarea de către inculpat a riscurilor ce pot surveni în urma comiterii unor astfel de abuzuri în viitor şi sancţionarea suplimentară a inculpatului pentru faptele comise.
