Ministerul Justiției a pus recent în dezbatere publică Proiectul de ordin al ministrului justiției pentru modificarea și completarea Regulamentului privind asistența religioasă a persoanelor private de libertate aflate în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 4000/C/2016. Astfel, prezentul proiect de ordin al ministrului justiției vizează necesitatea modificării și completării dispozițiilor din Regulamentul privind asistența religioasă a persoanelor private de libertate aflate în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor, aprobat prin OMJ nr. 4000/C/2016, după cum urmează:
1. La articolul 4, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Schimbarea confesiunii sau a apartenenței religioase pe parcursul perioadei de detenție este dovedită printr-o declarație pe propria răspundere a persoanei private de libertate, prevăzută în Anexă la prezentul Regulament.”
2. La articolul 4, alineatul (4) se abrogă.
3. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 10, cu următorul cuprins:
„Art. 10. – Anexa face parte integrantă din prezentul regulament.”
4. După articolul 10 se introduce o anexă al cărei cuprins este prevăzut în anexa la prezentul ordin.
Potrivit Notei de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 850/2023, modificarea era impusă ca urmare a celor constatate de către CEDO în cauza Saran împotriva României și propunea normarea unei practici unitare la nivel sistemic în cadrul locurilor de deținere din subordinea ANP în privința problematicii schimbării confesiunii sau apartenenței religioase a deținuților și a alocării acestora la norma de hrană corespunzătoare acestora. La data de 10 noiembrie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Saran împotriva României (cererea nr. 65993/16) prin care a constatat încălcarea de către autoritățile naționale a dispozițiilor art. 9 din Convenția europeană a drepturilor omului (Dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie), sub aspectul refuzului Penitenciarului Iași de a-i acorda hrană în conformitate cu convingerile religioase reclamantului Ion Saran, de religie musulmană.
CEDO a constatat anumite sincope în ceea ce privește fluxul și schimbul de informații între diferite locuri de detenție din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) care au intervenit ca urmare a transferării succesive a persoanei condamnate în mai multe locuri de deținere. De asemenea, Curtea a luat în considerare și legislația națională potrivit căreia, la intrarea în penitenciar, persoana privată de libertate își declara inițial confesiunea sau apartenența religioasă (în funcție de care se stabilea regimul alimentar specific aplicabil) doar pe baza unei declarații pe proprie răspundere, în timp ce schimbarea confesiunii sau a apartenenței religioase în timpul executării pedepsei se realiza printr-o declarație pe propria răspundere și prin actul de confirmare a apartenenței la cultul respectiv. O situație similară a fost reținută de către CEDO și în cauza Neagu împotriva României (cererea nr. 21969/15), hotărâre pronunțată în data de 10 noiembrie 2020.
