Alexandru Ștefan Deaconu a fost președintele Consiliului Național al Tineretului ALDE și secretar coordonator în Biroul Politic al ALDE Sector 1. Wikipedia amintește că, în 2020, ALDE a intenționat să fuzioneze în 2020 cu partidul lui Ponta, Pro România, formând partidul PRO România Social Liberal. În ianuarie 2021, după eșecul de după alegerile legislative din 2020, PRO România a întrerupt fuziunea între cele două partide, iar un an mai târziu s-a anunțat fuziunea între PNL și ALDE, dar fără Popescu-Tăriceanu care nu a mai avut nici măcar statutul de membru ALDE. Așa a ajuns și Alexandru Ștefan Deaconu membru în Biroul Politic al PNL Sector 3.
În primăvara anului 2022, Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat, prin raportul de evaluare nr. 22623/G/II/13.05.2022, starea de incompatibilitate în cazul lui Alexandru Ștefan Deaconu, în perioada în care a deținut funcția de consilier local în cadrul Primăriei Sectorului 1 București (mandatul 2016-2020). Astfel, ANI a menționat că fostul membru ALDE s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât, în perioada deținerii funcției de membru în Consiliul de administrație al Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice București a exercitat simultan și funcția de secretar coordonator al filialei ALDE Sector 1, încălcând astfel prevederile art. 178, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 95/2006 coroborat cu prevederile art. 187, alin. (13) din același act normativ. Articolul 178, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 95/2006, prevede că „(1) funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu: f) exercitarea funcției de membru în organele de conducere, administrare și control ale unui partid politic”, iar art. 187, alin. (13) din Legea nr. 95/2006, stipulează că ”dispozițiile art. 178 alin. (1) lit. f) referitoare la incompatibilități, ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese și ale art. 178 alin. (5) se aplică în mod corespunzător și membrilor consiliului de administrație. Nerespectarea obligației de înlăturare a motivelor de incompatibilitate sau de conflict de interese apărute ca urmare a numirii în consiliul de administrație are ca efect încetarea de drept a actului administrativ de numire în funcție a respectivului membru al consiliului de administrație.”
Potrivit legislației, „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective […]”. „Persoana […] față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.
În iunie 2022, actualul politician PNL a atacat raportul de evaluare al ANI în instanța de contencios administrativ de la Curtea de Apel București, care, câteva luni mai târziu, a stabilit următoarele:
- Solutia pe scurt: Respinge acţiunea ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată astăzi, 13.02.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Nemulțumit de sentință, Alexandru Ștefan Deaconu a formulat recurs, așa că litigiul a ajuns în fața unui complet de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care, săptămâna trecută, a decis următoarele:
- Detalii soluţie: Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant Deaconu Alexandru Ştefan împotriva sentinţei nr. 268 din 13 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 26 martie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
