După 12 ani de judecată, procesul în care omul de afaceri Ioan (Ion) Țiriac se judecă cu Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS) și Statul Român, pentru imobilul din cartierul bucureștean Primăverii, din fostul bulevard Kalinin, actuala stradă Mircea Eliade, se apropie de sfârșit.
Stingerea litigiului pe cale amiabilă
Săptămâna trecută, Curtea de Apel București a pronunțat o soluție în procesul având ca obiect “accesiune” ( accesiune = mod de dobândire a proprietăţii ce constă în încorporarea materială a unui bun secundar la altul principal, proprietarul acestuia din urmă dobândind şi proprietatea bunului secundar. Accesiunea poate fi imobiliară atunci când are loc pe cale naturală – aluviuni, avulsiuni, insule etc. – sau artificială – plantaţii, construcţii):
- Solutia pe scurt: Admite apelurile. Anulează sentinţa atacată. Ia act de renunţarea apelantului-reclamant la dreptul pretins Respinge cererea introductivă, în fond. Ia act de renunţarea apelantei-pârâte la judecată cererii reconvenţionale. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă. Pronunţată în şedin?ă publică, azi, 09.11.2022. A.A.P./A.M.M.
Document: Hotarâre 1651/2022 09.11.2022
Soluția a fost găsită după ce timp de un an, din 17 noiembrie 2021 și până în 9 noiembrie 2022, Curtea de Apel București a invitat cele două părți la “stingerea litigiului pe cale amiabilă”.
Disputa, începută în urmă cu mai bine de 12 ani, a fost reluată la Curtea de Apel București după ce, în iulie 2020, magistrații instanței supreme au admis recursul declarat de Regia Autonomă-Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, casând decizia luată anterior tot de Curtea de Apel București și trimițând cauza spre rejudecare la aceiaşi instanță.
Ce a cerut, de-a lungul timpului, Ion Țiriac
Omul de afaceri Ioan (Ion) Țiriac ceruse 330.000 euro de la RA-APPS, reprezentând contravaloarea unor lucrări de reparații efectuate în 1990 la casa închiriată de la stat, se arată în motivarea sentinței, potrivit rolii.ro. În 2006, Tiriac a cumpărat două treimi din casa situată în cartierul Primăverii și un teren de 700 metri pătrați de la fostul proprietar și a susținut, prin expertize tehnice, că în anii ’90 a renovat întregul complex și afirma că Statul Român îi era acum dator lui.
Potrivit publicației ancheteonline.ro, tărășenia a început în aprilie 1990 când Ioan Tiriac a solicitat Guvernului de atunci o casă de protocol. Cu largul sprijin al lui Petre Roman, Țiriac a primit domeniul de pe fostul bulevard Kalinin, actuala stradă Mircea Eliade. Regia pentru administrarea clădirilor statului (RA-APPS) i-a stabilit atunci o chirie de aproximativ 9.000 de lei/lună pentru suprafața de peste 10.000 metri pătrați. După ce a obținut casa și terenul, Tiriac a solicitat primăriei o autorizație pentru “reparații locative”, pe care a și obținut-o. După aproape două decenii, omul de afaceri comandă o expertiză la o firmă specializată și constată că a investit atunci 330.000 euro, bani pe care cere apoi instanței să-i recupereze de la RA-APPS.
În 2006, fostul tenisman devine proprietar peste corpul A al imobilului, compus din construcție în suprafață de 350 metri pătrati si teren în suprafata de 743 metri patrati. Pentru acest imobil a plătit 420.000 euro către un armean stabilit în Argentina care și-a recâștigat în instanță fosta proprietate. Ion Țiriac nu s-a împăcat cu ideea că, pentru 128 metri pătrați suprafața locuibilă ce reprezenta Corpul B și celelalte terenuri, trebuie să plătească chiria majorată de Guvern în 2008, astfel că a dat Regia în judecată. RA-APPS îi stabilise în 2008 omului de afaceri o chirie lunară de 24.158 euro pentru suprafața ce nu-i aparținea. Contractul de închiriere din 1990 a fost în vigoare până la data de 26.06.2019.
Pretențiile lui Ion Țiriac
Ion Țiriac solicita instanței:
- să oblige RA-APPS să-i lase în deplină proprietate lucrarea adăugată la construcția proprietatea sa
- să-i recunoască un drept de coproprietate asupra construcției realizate parțial pe terenul proprietatea sa, precum și asupra terenului aferent acesteia și corelativ, înscrierea în CF a dreptului de coproprietate astfel recunoscut, în proporția pe care o va stabili instanța;
- să oblige RA – APPS să-i vândă cota-parte din imobilul-construcție și teren, care nu poate fi exploatată individual
- să diminueze prețul de vânzare cu valoarea de 229.000 euro, valoare rămasă neamortizată în urma investițiilor efectuate de Ion Tiriac
Judecătorii CAB au decis ieșirea din starea de coproprietate
În sentința pronunțată pe 28.12.2018, Curtea de Apel București a constatat că, prin efectul accesiunii artificiale a luat naștere o stare de coproprietate între părți asupra imobilului compus din construcțiile C2 (D+P) în suprafață de 158 m.p., C3 (cabină poartă) în suprafață de 18 m.p., C4 (garaj) în suprafață de 110 m.p., rampă de acces la garaj în suprafață de 59 m.p., terasa 3 în suprafață de 110 m.p., terasa 1 în suprafață de 49 m.p., terasa 4 în suprafață de 148 m.p., terasa 5 în suprafață de 74 m.p. și terasa 6 în suprafață de 24 m.p., – precum și asupra terenului aferent acestora, în suprafață de 2.587 m.p. În temeiul dispozițiilor art. 587 alin. 3 Cod civil, Curtea va constata valoarea contribuției fiecăreia dintre părți din dreptul de coproprietate. Contribuția apelantului-reclamant este în valoare de 268.533 euro și reprezintă valoarea lucrărilor de investiții efectuate de acesta asupra construcțiilor aflate pe terenul proprietatea intimatului-pârât Statul Român.
Contribuția intimatului-pârât Statul Român este de 3.723,631 euro și reprezintă:
- 100 euro – valoarea terenului în suprafață de 2.587 m.p. (2.587 x 1.300 euro/m.p.=3.363.100 euro);
- 531 euro – valoarea construcțiilor aflate pe acest teren, astfel:
- 183,60 euro valoarea de piață a C2b
- 775,41 euro valoarea de piață a construcției C3 (cabină poartă)
- 322 euro valoarea de piață a construcțiilor C4b garaj parțial, rampă de acces la garaj parțial și terasa 3 parțial
- 250 euro valoarea de piață a restului teraselor 1, 4, 5 și 6, în suprafață totală de 295 m.p. de terase (295 m.p. x 150 euro/m.p. = 44.250 euro)
Așadar, apelantul-reclamant Ioan Țiriac are o cotă de 6,73% din dreptul de coproprietate asupra acestui imobil, iar intimatul-pârât Statul Român are o cotă de 93,27%. Având în vedere principiul conform căruia nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune și dispozițiile art. 669, 670 Cod civil, Curtea a dispus ieșirea din starea de coproprietate. Curtea a constatat că imobilul aflat în stare de coproprietate nu este comod partajabil în natură. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a reținut concluziile unui raportului de expertiză în specialitatea construcții și evaluare proprietăți imobiliare, potrivit cărora construcția C2b este parte dintr-o construcție adăugată, alipită de construcția inițială (construcție veche C1 a fost exploatată ca o singură unitate locativă de la data adăugării corpului anexă, după anul 1946, și până în prezent, fiind închiriată apelantului-reclamant); construcția C2b nu a fost niciodată prevăzută cu acces separat din stradă, ci a fost edificată ca o anexă a construcției vechi, necesară exploatării în condiții optime a proprietății în ansamblul ei); păstrarea celor două corpuri va respecta principiul utilizării funcționale prevăzut în reglementările urbanistice; Construcția C4b garaj (parțial) și terasă la nivelul parterului este parte integrantă din întregul garaj, vechiul garaj și rampa de acces fiind extinse de apelantul-reclamant după 7.05.1990, obținându-se o terasă circulabilă, pe latura de nord a casei; din punct de vedere funcțional C4b este parte integrantă dintr-o singură unitate locativă; iar construcția C3 (cabină poartă) reprezintă din punct de vedere al funcționalității o construcție cu funcțiune secundară, având în vedere că încălzirea este asigurată prin centrala termică existentă în corpul vechi de clădire, proprietatea apelantului-reclamant, și faptul că este destinată utilizării în condiții optime a corpului principal de clădire.
Imobilul fusese evaluat la aproape 4 milioane de euro
În temeiul art. 676 alin. 2 Cod lit. a) civil, Curtea de Apel a atribuit apelantului-reclamant Țiriac Ioan imobilul menționat mai sus, în valoare totală de 3.992.164 euro. Curtea a avut în vedere, drept criterii pentru atribuirea imobilului menționat mai sus către apelantul-reclamant, în primul rând, situația de fapt particulară din cauză, născută ca urmare a faptului că intimatul-pârât a construit, în continuarea construcției C1 (389 m.p.) proprietatea apelantului-reclamant (restituită autorului acestuia prin sentința civilă nr. 1552/2001 pronunțată în acțiunea în revendicare formulată împotriva statului) și alipit de aceasta, corpuri de clădire având caracterul unor lucrări adăugate, corpuri de clădire care nu au caracter de sine-stătător, deci nu au o funcționalitate proprie. În al doilea rând, Curtea a avut în vedere faptul că întregul imobil – incluzând construcțiile și terenul aferent asupra cărora instanța a constatat existența unui drept de coproprietate prin prezenta hotărâre – a fost închiriat apelantului-reclamant ca o singură unitate locativă, de către apelanta-pârâtă RAPPS, încă din 1.04.1990. De asemenea, Curtea a avut în vedere faptul că apelantul-reclamant este singurul care a cerut atribuirea bunului și obligarea sa la plata unei sulte , fiind respectat și criteriul existenței unei cereri din partea unuia dintre coproprietari, prevăzut de art. 676 alin. 2 lit. a) Cod civil. Așa cum s-a reținut în cele ce preced, valoarea contribuției apelantului-reclamant este de 268.533 euro , iar valoarea contribuției intimatului-pârât Statul Român este de 3.723,631 euro. Pentru respectarea principiului egalității loturilor din punct de vedere valoric, Curtea a decis atunci că va obliga apelantul-reclamant Țiriac Ioan să plătească intimatului-pârât Statul Român o sultă în valoare 3.723.631 euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând contravaloarea cotei statului din imobil.
foto: Wikipedia.org
