Două hoteluri emblematice din Capitală își dispută în instanță sintagma „Grand Hotel Bucharest”

Exclusivitate

În octombrie anul trecut, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a V-a Civilă, reclamanta SC NIRO Investment SA, în comtradictoriu cu pârâta SC Grand Hotel Bucharest SA, a solicitat instanței, pe calea ordonanței președințiale, să oblige pârâta să înceteze folosirea termenului „GRAND HOTEL BUCHAREST”, până la soluţionarea definitivă a acţiunii pe fond, prin care se solicită interzicerea folosirii de către pârâtă a denumirii „ GRAND HOTEL BUCHAREST” în activitatea sa comercială.

În motivare, reclamanta NIRO Investment SA a menționat că deţine marca „GRAND HOTEL DU BOULEVARD 1867”, pe care a obținut-o după achiziționarea în 2004 a emblematicului Grand Hotel du Boulevard, situat în centrul Bucureştiului, la intersecţia dintre Calea Victoriei şi Bulevardul Elisabeta, unul dintre cele mai vechi si renumite hoteluri din Capitală. Hotelul s-a aflat în proces de modernizare și consolidare, fiind preconizată deschiderea lui în cursul anului 2024. În opinia reclamantei, în cauză există o încălcare a drepturilor sale, fondată pe existența riscului de confuzie cu actuala denumire a fostului hotel Intercontinental, respectiv Grand Hotel Bucharest.

Pârâta s-a apărat argumentând că peste 20 de hoteluri conţin particula verbală ,,Grand Hotel”. Astfel, nu s-ar putea argumenta afectarea activităţii reclamantei în condiţiile în care doi dintre principalii competitori, care funcţionează de 15 ani sub numele Grand Hotel Continental şi respectiv JW Mariott Bucharest Grand Hotel, îşi desfăşoară activitatea nestingheriţi. Sintagma „Grand Hotel” nu reprezintă elemente distinctive în cadrul mărcii, aceasta având doar caracter laudativ sau descriptiv, în industria hotelieră aceasta având o definiţie proprie, respectiv aceea de hotel impunător care beneficiază de o clientelă preponderent străină. În ceea ce priveşte similaritatea serviciilor, pârâta a menționat că reclamanta nu utilizează marca pentru servicii hoteliere de mai bine de 17 ani şi nici nu o va face până cel puţin în anul 2024. În ceea ce priveşte urgenţa, se arată că reclamanta nu a dobândit nici măcar un client şi cu atât mai puţin o clientelă având în vedere că nu a prestat servicii hoteliere la niciun un punct de când a dobândit marca şi clădirea în discuţie.  În aceste condiţii, este evident că reclamanta nu ar putea pretinde şi cu atât mai puţin proba existenţa sau măcar riscul unui prejudiciu iminent şi dificil de reparat, atât timp cât aceasta nu desfăşoară activităţi concurente cu cele ale pârâtei.

În februarie anul acesta, Tribunalul București a pronunțat prima soluție în dosar:

  • Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant. Anulează cererea de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale. Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat ales în cuantum de 23282,11 lei. Cale de atac, apel, în 5 zile de la pronunţare, care se depune în cadrul Tribunalului Bucureşti. Soluţia se pune la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, azi, 22.02.2023

Judecătorul a explicat în motivare, conform rejust.ro, că ,,se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.” Astfel, potrivit art 28 alin 1 din OG 66/2000 ,,reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti a solicitanţilor, a titularilor sau a persoanelor interesate de către consilierii în proprietate industrială este condiţionată de calitatea acestora de avocat sau de consilier juridic”. Reclamantei i s-a acordat termen pentru a depune dovada calităţii de reprezentant, care se realiza în acest caz prin depunerea delegaţiei încheiate direct cu mandantul sau prin depunerea contractului de colaborare dintre societatea civilă profesională şi avocatul desemnat să o reprezinte, dar aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile. Ca atare, în cauză sunt aplicabile prevederile art 82 alin 1 c.pr.civ sens în care cererea de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale va fi anulată.

Soluția a fost atacată cu apel, dosarul ajungând pe rolul Curții de Apel București care, la primul termen de judecată, a amânat cauza și a acordat termen la data de 20.09.2023, “la solicitarea expresă a părţii, faţă de cererea comună de amânare”.

spot_img

Articole recente

De ce i-au dat dreptate judecătorii avocatului Viorel Mocanu, reprezentantul PSD la BEC și fost agent guvernamental la CEDO, în litigiul acestuia cu ANI

Avocat, apropiat de PSD Viorel Mocanu este un avocat foarte apropiat de Partidul Social-Democrat și de reprezentanții săi. În 2018,...

Mai multe articole din aceeași categorie