- 680 de milioane de euro ar fi trebuit să fie profitul tranzacțional al Energy Holding srl la începutul lui 2012, după aproape opt ani de contract în care societatea transfera pe hârtie energia produsă de Hidroelectrica la mari consumatori, precum Alro, fostul Sidex, Rompetrol sau Dacia.
- În 2017, firma, care a vândut energie de peste 1,7 miliarde de euro între 2004-2011, intra în insolvență pentru că nu a putut plăti 42 de milioane de lei; din datele depuse la tribunal și consultate de Justnews, reiese că profitul obținut de Energy Holding era de 40% din tot ce vindea de la Hidroelectrica.
- Nicolae Buzăianu, afaceristul care controla societatea, a investit, după ce a încheiat contractul cu Hidroelectrica, milioane de euro în mite date politicienilor, conform DNA, precum și în afaceri derulate prin offshore-uri în Africa, Hong Kong sau Peninsula Arabică.
Din profitul tranzacțional de 680 milioane de euro (peste 2,5 miliarde de lei) pe care Energy Holding srl ar fi trebuit să-l aibă la finalul anului 2012, în luna mai 2017 a mai rămas: un cont de 35 de milioane de lei pus sub sechestru, opere de artă de vreo 80.000 de euro, o șalupă de 70.000 de euro și alte bunuri evaluate inițial la 150.000 de euro, dar care nu puteau fi valorificate, cum ar fi sisteme IT perimate.
La acel moment, luna mai 2017, avea să debuteze, la cererea administratorilor Energy Holding SRL, procedura insolvenței în Dosarul nr. 14733/3/2017 de la Tribunalul București. Asta pentru că societatea nu-și mai putea plăti datoriile, inclusiv salarii de 2.500 de lei la cei 15 angajați. Acționarul unic al firmei era offshore-ul cipriot Energy Holding Limited, iar datoriile erau de 42 de milioane de lei.
De la insolvență la faliment
După trei ani, pentru că administratorul desemnat nu a putut genera venituri decât de vreo 80.000 de euro, rezultate din vânzarea a zece tablouri și a unei sculpturi semnate de o artistă elvețiană, Energy Holding srl a intrat în faliment. Asta după ce firma Energy Holding srl din Capitală a avut cel mai avantajos contract dintre societățile care au păgubit practic Hidroelectrica, așa cum declara chiar Remus Borza atunci când a preluat administrarea judiciară a societății de stat, în anul 2012.
Mai trebuie precizat faptul că firma, care a tranzacționat energie de 1,7 miliarde de euro, a intrat practic la cererea sa într-o insolvență așa-zis ”controlată”. Asta pentru că o mare parte din datorii erau făcute chiar la firme apropiate de Buzăianu, și că, înainte de intrarea în insolvență, firma vânduse proprietăți imobiliare amplasate în Sectorul 1. Așa se face că proprii angajați, care mai aveau de primit salarii între 2.500 și 4.000 de lei sau furnizorii de servicii, au rămas cu paguba după falimentul Energy Holding srl.
Profitul lui Buzăianu sau paguba românilor de un miliard
Între 2004 și 2012, perioadă în care Energy Holding a derulat contractele cu Hidroelectrica, societatea a vândut energie de aproape trei miliarde de lei, așa cum reiese din cifrele de afaceri raportate de companie la Fisc. După ce am consultat mare parte din actele depuse de administratorul judiciar și datele apărute în Buletinul Insolvenței, reiese că societatea Energy Holding achita Hidroelectrica un preț cu 40% mai mic decât cel pe care compania de stat îl încasa pe curentul produs din barajele de pe râurile României și de pe Dunăre.
Astfel, din datele depuse în 2017 de conducerea Hidroelectrica la dosarul de insolvență de pe rolul Tribunalului București, rezultă că Energy Holding srl tranzacționa energia la următoarele prețuri:
- în 2010, cumpăra de la Hidroelectrica cu 139 lei/MWh și vindea cu 221 lei/MWH
- în 2011, cumpăra de la Hidroelectrica cu 139 lei/MWh și vindea cu 219 lei/MWH.
Din aceste cifre rezultă că profitul tranzacțional pur al Energy Holding srl, pentru că muta pe hârtie energia produsă de Hidroelectrica către mari consumatori precum Alro, ArcelorMittal, Dacia etc, era de 40% din cifra sa de afaceri (care a fost de trei miliarde de lei în perioada respectivă).
Contractele avantajoase cu Hidroelectrica au fost anulate în 2011, după ce compania de stat a intrat în insolvență. Din 2012, Energy Holding mai cumpără încă trei ani energie de la Hidroelectrica, însă la un preț apropiat de cel al pieții. Cum profiturile nu mai erau de zeci de milioane de euro anual, în 2015, societatea raportează o cifră de afaceri de zero lei. “În perioada 2006-2012, firmele care primeau energie de la Hidroelectrica au prejudiciat societatea de stat cu 1,1 miliarde de euro”, a precizat Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica din anul 2012. Aici trebuie amintit că firma Energy Holding, controlată de Buzăianu, a început să facă afaceri cu Hidroelectrica din ianuarie 2004.
Contractul 33E
Pe 14 ianuarie 2004, Ministerul Economiei, cel care era acționar la Hidroelectrica, semna contractul 33E cu Energy Holding srl. Ministrul în portofoliul căruia se aflau și companiile din Energie, la acel moment, era Dan Ioan Popescu. Această înțelegere contractuală a fost modificată de la acel moment (14 ianuarie 2004) timp de 6 ani de 19 ori, prin tot atâtea acte adiționale. Ultimul act adițional a fost semnat pe 21 decembrie 2010. Prin aceste modificări Energy Holding urmărea să păstreze un profit tranzacțional de 40%, față de cât plătea pentru energie produsă de Hidroelectrica. Cum prețul energiei putea varia, era nevoie de acele acte adiționale pentru ca Energy Holding să mențină constant un profit substanțial.
Conforma datelor din Buletinul Insolvenței, contractul 33E a fost denunțat în iunie 2011 de către administratorul Hidroelectrica, Remus Borza. Societatea de stat ajunsese să primească de la Energy Holding mai puțini bani decât prețul de producție al unui MWh de energie. La șase ani de la semnarea ultimului act adițional, situația firmei controlate de Buzăianu s-a schimbat radical. Hidroelectrica ajungea să facă profituri uriașe, în vreme ce Energy Holding intra în insolvență; insolvență care ulterior s-a transformat în faliment, pentru că societatea nu a mai putut plăti datorii de peste 42 milioane de lei.
Singura afacere a Energy Holding
Așa cum reiese din dosarul de insolvență al Energy Holding srl, dosar ajuns în 2017 la Tribunalul București, intermedierea energiei de la Hidroelectrica era de fapt singura afacere a societății lui Buzăianu. ”Principala cauză a insolvenței o reprezintă denunțarea unilaterală a contractului cu furnizorul principal, Hidroeletcrica SA”, scrie în cererea de insolvență din dosarul nr 14733/3/2017 de la Tribunalul București.
1,7 miliarde de euro este cifra de afaceri calculată de Justnews din datele raportate la Fisc pentru Energy Holding srl, pe perioada 2004-2011.
- Anul 2004 – cifra de afaceri (cifră de afaceri exclusiv formată din energie de la Hidroelectrica, așa cum reiese din dosarul de insolvență) 212 milioane de euro;
- Anul 2005 – cifra de afaceri de 298 de milioane de euro
- Anul 006 – cifra de afaceri de 315 milioane de euro
- Anul 2007 – cifra de afaceri 252 milioane de euro
- Anul 2008 – cifra de afaceri 170 milioane de euro
- Anul 2009 – cifra de afaceri 154 milioane de euro
- Anul 2010 – cifra de afaceri 178 milioane de euro
- Anul 2011 – cifra de afaceri 150 milioane de euro
Reamintim că Energy Holding cumpăra pe hârtie energie ieftină sub prețul pieței de la Hidroelectrica, pe care apoi o vindea mai scump la agenți economici importanți din țară (Oltchim, Dacia, Rompetrol etc), dar și din alte țări. Alături de recent falimentara Energy Holding, perla coroanei lui Buzăianu, omul de afaceri mai avea și alte societăți care au făcut afaceri cu Hidroelectrica, cum ar fi Atel Energy România și Energy Financing Team. Profitul tranzacțional al afacerii derulate de Energy Holdong a fost de circa 680 de milioane de euro. Cum a dispărut acest profit tranzacțional, în condițiile în care firma nu avea alte afaceri, nu avea nevoie de investiții, ci doar plătea cu salarii relativ mici aproximativ 60 de angajați, a fost cercetat de Parchetul General.
Insolvența controlată
Chiar dacă Nicolae Buzăianu sau apropiații săi vor fi găsiți vinovați în acest dosar, în cazul în care cauza va fi finalizată cu o trimitere în judecată, omul de afaceri nu va returna nimic din pagubă. Insolvența Energy Holding srl a fost cerută în mai 2017 chiar de administratorul societății controlate de Buzăianu, Ecaterina Constantinescu, la acel moment. În linii mari, insolvența a fost una controlată, întrucât firme controlate de Buzăianu au fost principalii creditori care s-au înscris la masa credală. Este vorba de Energy Holding Limited din Cipru și Selectra din Elveția. Datoriile recunoscute de judecătorul sindic au fost de 42 de milioane de lei.
Faptul că insolvența a fost controlată, i-a ajutat pe acționari și administratori să nu fie trași la răspundere într-un dosar penal legat de evaziune sau alte fapte penale. În cadrul procesului de insolvență, Parchetul General și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) au cerut repetat ca Energy Holding srl să se constituie parte civilă în dosarul Dosarul penal nr 464/P/2016 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
Cum Comitetul și Adunarea creditorilor erau formate din companii controlate de Buzăianu și apropiații săi, (pentru că s-au înregistrat ca având de încasat cele mai mari sume de la Energy Holding srl), cererile au fost respinse. Așa că, în final, omul care controla în realitate Energy Holding srl nu va putea fi tras la răspundere și în Civil în dosarul instrumentat de Parchetul General. ”În cazul în care dosarul se va judeca și se va constata că Energy Holding a prejudiciat statul, nu se va putea recupera nimic pentru că societatea este în faliment. Eventualii vinovați, ca persoane fizice, care au contribuit la prejudiciul adus statului de către Energy Holding, nu vor fi trași la răspundere și financiar pentru că nu s-a dorit acest lucru”, ne-a explicat un procuror de la Parchetul General.
Pe 9 mai 2018, le sediul administratorului judiciar, Casa de Insolvență Moldova SPRL, s-a votat astfel față de cererea ca Energy Holding srl să se constituie parte civilă în dosarul Parchetului General:
-creditori care sunt pentru constituirea ca parte civilă a debitoarei SC Energy Holding SRL în Dosarul penal nr 464/P/2016 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ:
- DGRFP Bucuresti
- Clinica Polisano SRL
În total, cele două voturi au adunat – 30,191% din masa credală, respectiv 36,572% din creanţele prezente la adunare.
–creditori care sunt împotriva constituirii ca parte civilă a debitoarei SC Energy Holding SRL în Dosarul penal nr 464/P/2016 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ
- Selectra Limited din Elveția.
- Energy Holding (Cyprus) Ltd
În total, cele două voturi au adunat – 52,37% din masa credală, respectiv 63,428% din creanţele prezente la adunare.
Acuzațiile pentru care Buzăianu a scăpat de plata pagubelor
Conform unui răspuns primit de publicația Ziare.com la începutul acestui an, Nicolae Bogdan Buzăianu era cercetat de procurorii din Parchetul General pentru mai multe infracțiuni economice care viza activitatea societatii fondată de acesta, Energy Holding srl. Considerat „cel mai deștept băiat din Energie”, Nicolae Buzăianu este suspectat de mai multe infracțiuni:
– Instigare la infracțiunea de evaziune fiscală;
– Instigare la infractiunea de stabilire cu rea credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlu de rambursări de la bugetul general consolidat;
– Instigare la infracțiunea de delapidare;
– Instigare la infracțiunea de spălarea banilor.
Doar active de 80.000 de euro au mai putut fi recuperate
Doar 15 angajați mai avea societatea lui Buzăianu în 2017, dintre care o parte erau oamenii de încredere ai afaceristului. Printre aceștia, și fratele său, Constantin Mihail Buzăianu. Evaluatorii selectați de Casa de Insolvență Moldova SPRL în procesul de insolvență au descoperit că firma Energy Holding srl, care făcuse un uriaș profit tranzacțional până în 2012, nu avea active mai mari de 300.000 de euro, iar în conturi se mai găseau 35 de milioane de lei, bani puși sub sechestru. Casa de insolvență a putut astfel recupera circa 80.000 de euro din bunurile Energy Holding. Este vorba de 10 tablouri și o sculptură semnată de o artistă elvețiană, bunuri ce au fost cumpărate de un afacerist din Emiratele Arabe Unite. În consecință, în iulie 2020, s-a demarat procedura falimentului în formă generală împotriva debitorului Energy Holding SRL conform sentinței nr 2158/2020 din 13.07.2020, pronunțată în dosarul 14733/3/2017 al Tribunalului București, Secția a VII -a civilă și de contencios administrativ și fiscal.
Lista politicienilor apropiați de Buzăianu
Elena Udrea nu este singurul politician despre care procurorii au probe sau bănuieli că ar fi sprijinit interesat afacerile cu energie ale lui Buzăianu. Un alt dosar la DNA a vizat relațiile acestuia cu Călin Popescu Tăriceanu și Dan Ioan Popescu (în mandatul de ministru al lui Dan Ioan Popescu s-au semnat contractele dintre firmele lui Buzăianu și Hidroelectrica). În acest dosar, statul român ar fi fost prejudiciat cu sume între 500 și 900 de milioane de euro în urma unor contracte de investiții semnate de Hidroelectrica pentru retehnologizarea centralei de la Porțile de Fier. Astfel, Călin Popescu Tăriceanu (ministru la acel moment) a încredințat direct contractul de retehnologizare a Porților de Fier I în anul 1997, Dan Ioan Popescu a aprobat în 2001 un contract de investiții și la Porțile de Fier II, iar Buzoianu a intermediat furnizarea de energie de la Hidroelectrica pe baza acelor contracte de retehnologizare. În anul 2001, valoarea contractelor dintre statul român și compania elvețiană VA Tech Hydro ( fosta Sulzer Hydro Ltd), cea care se ocupa de retehnologizare, a fost de circa 122 milioane de euro. Sume care au mai fost ajustate prin investiții suplimentare realizate de societatea amintită, astfel că s-a ajuns ulterior la aproape 300 de milioane de euro. Va Tech Hydro, firma care a obținut contractul pentru modernizarea Porților de Fier, nu era plătită de statul român, ci primea energie ieftină de la Hidroelectrica. Energia vândută de Hidroelectrica în contul lucrărilor ar fi fost vândută apoi mai departe la prețuri mai mari, cele de piață, și ar fi adus venituri de peste un miliard de euro ( de aici reiese și prejudiciul estimate de procurori de 900 de milioane de euro, produs în dauna statului român).
Unde au mai ajuns milioane de euro
Nicolae, sau Nicolas așa cum se prezintă acum, Buzăianu a făcut sute de milioane de euro în România, pe care apoi i-a plasat și în firme cu acționariat ascuns. Cu banii din energia mutată pe hârtie în România de la stat la privat, Buzăianu a deschis afaceri în toată lumea, dar a și mituit politicieni pentru a-și proteja afacerea, după cum au afirmat procurorii. De curând, Radu Budeanu, omul de încredere al lui Buzăianu, a recunoscut în fața procurorilor DNA că i-a dat o mită de cinci milioane de euro Elenei Udrea. Scopul: ca fostul om forte al regimului Băsescu să protejeze afacerile lui Buzăianu cu Hidroelectrica.
- Libertatea a scris de pildă că Buzăianu scotea zilnic 9.500 de euro de la Alpha Bank. Suma era sub 10.000 de euro, cifră de la care Oficiul Național pentru Spălarea Banilor ar fi trebuit să verifice orice tranzație bancară.
Pe lângă mita dată politicienilor, Buzăianu ar mai fi pompat sute de milioane de euro în proprietăți cumpărate în Elveția, dar și în afaceri pompoase deschise pe glob. Justnews a inventariat o serie dintre ele:
HONG KONG. Nicolae Buzăianu apare ca unul dintre partenerii lui Riccardo Mortara în SkyGlobe Racing Limited. Societatea este înregistrată în Hong Kong și este specializată în curse cu avioane private în jurul lumii. Printre partenerii lui Buzăianu și ai lui Mortara apare și celebrul Flavio Briatore, fostul patron de Formula 1, cel care l-a remarcat pe Michael Schumacher și l-a adus la echipa sa Benetton.
MAREA BRITANIE. Prima locație preferată pentru a deschide firme în străinătate a fost Marea Britanie. Pentru asta a fost ajutat de avocatul său de casă și fost partener în Energy Holding, Doru Boștină:
- Medrose Limited (a funcționat între 2001 și 2005) este singura firmă din Marea Britanie în care Buzăianu a apărut la vedere, fiind trecut ca director, în timp ce firma avea ca acționar un offshore cipriot Peakview Limited.
- Jetweb Limited (2000-2004) este o firmă tip căsuță poștală, de altfel adresa de corespondență este în Cipru, care este deținută de Boștină&Associates și unde directoare este Maria Hassabis.
CIPRU. Offshore-ul cipriot Sortway Limited, care are de luat 1,25 milioane de euro de la Institutul Pasteur, apare ca proprietar al firmei engleze Planex Limited. În anul 2011, Sortway Limited, companie cu legături spre Buzăianu și avocatul său, Doru Boștină, cumpără o datorie a Institului Pasteur către Impact Developer&Contractor SA.
- Alături de deja amintitele Peakview Limited și Sortway Limited și Energy Holding SRL din România a fost controlată de Buzăianu tot prin offshore-uri. După ce el a ieșit din Energy Holding SRL, acționarul majoritar a fost mereu o firmă cipriotă. Mai întâi a fost vorba de Atell Investments, iar în final aceasta a fost rebotezată Energy Holding Limited Cyprus.
OLANDA. În acționariatul Energy Holding din București, asociatul minoritar este firma olandeză BV Marken Investment & Trading MIT, reprezentată de elvețianul Roy Maybud.
ELVEȚIA. Nicolae Bogdan Buzăianu nu se mai prezintă ca cetățean român, deși a făcut afaceri de miliarde în România, ci ca cetățean elvețian. Asta pentru că în 2005 a obținut și cetățenia statului din Alpi. Deși se recomandă ca reprezentantul companiei Selectra AG, Buzăianu a apărut la vedere, tot ca director, într-o altă firmă înregistrată în Elveția. Este vorba de Aspell Magnus AMSA din cantonul Fribourg. Societatea este înregistrată la adresa De Castellaweg 51, Schloss 3280 Greng. Este aceeași adresă pe care Buzăianu a oferit-o la Registrul Comerțului din România după 2005 și reprezintă o vilă de lux. De menționat însă, că în momentul în care a renunțat la cetățenia română, acesta a declarat că locuiește la De Castellaweg, dar la numărul 37. Acolo se află un castel care este împărțit în mai multe apartamente, trei fiind scoase la vânzare în ianuarie, cu un preț de aproape 1,7 milioane de franci elvețieni. Aspell a fuzionat în 2014 chiar cu Selectra AG, care este condusă în acte de Rene Corpataux. O altă firmă condusă de cei doi, Rene Corpataux și Nicolae Buzăianu, este Valclair SA.
INSULELE VIRGINE. În teritoriul britanic din Caraibe cu statut de paradis fiscal, Nicolae Bogdan Buzăianu deține, conform informațiilor găsite în baza de date OffshoreLeaks realizată de International Consortium of Investigative Journalists, firma Southwind Universal Limited.
PANAMA. Această ultimă societate (Southwind Universal Limited) are ca acționar o firmă din Panama, Watergardens Corp care, conform bazei de date OffshoreLeaks, este controlată tot de Buzăianu. La rândul său, firma din Insulele Virgine deține alte trei companii de tip căsuță poștală din Panama. Este vorba de Randygill Corporation, Waterport Road Limited și Blaeaklow Development Inc. Această din urmă societate este controlată de Dragoș Nițescu, cel care este interpusul român al lui Buzăianu.
AFRICA. În ultimii ani, Nicolae Buzăianu și-a extins afacerile, întemeiate cu banii din energia produsă de România, pe continentul african, unde călătorește foarte des. Algeria, Zambia și Gambia sunt deja state unde milionarul roman s-a implicat în special prin intermediul lui Dragoș Nițescu. Buzăianu a fost implicat de pildă într-o afacere cu aur în Zambia, unde însuși președintele țării i-a cerut scuze pentru că l-a acuzat că a cumpărat aproape 120 de kilograme de aur la un preț subevaluat. Din acest an, Buzăianu se prezintă ca Ambasadorul Gambiei la Abu Dhabi, având astfel o intrare mai ușoară în lumea afacerilor din Dubai și nu numai.
EMIRATELE ARABE UNITE. Abu Dhabi și Dubai-ul sunt ultimele ținte pe harta afaceristului Buzăianu, profitând de faptul că afacerile sunt încă destul de“secretizate” în statele bogate din Golf. Adnan Alqallaf este unul dintre proaspeții parteneri ai lui Buzăianu din Emiratele Arabe Unite, arabul fiind implicat și în proiectele SkyGlobal ale firmei în care Nicolae Buzăianu și Flavio Briatore apar ca acționari.
foto: agerpres.ro
