În urmă cu 5 ani, fapte cutremurătoare ieșeau la iveală în legătură cu angajați ai Spitalului Penitenciar București Rahova. Mai mulți gardieni erau acuzați că, începând din vara anului 2015, au comis numeroase acte de violență împotriva deținuților internați în unitatea medicală. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 au declanșat investigațiile, iar în 27 septembrie 2019, prin rechizitoriul întocmit și înregistrat pe rolul instanţei, s-a dispus trimiterea în judecată a 16 inculpați, angajați ai Spitalului Penitenciar Rahova, acuzați de săvârșirea infracțiunilor de supunere la rele tratamente prev. de art. 281 alin. 2 din C. penal, lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 din C. penal, fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 din C. penal, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 47 din C. penal rap. 322 din C. penal, favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 alin. 1 din C. penal, mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin. (1) din C. penal, omisiunea sesizării organelor judiciare, prev. de art. 267 alin. (1) din C. penal.
Faptele
În vara anului 2015, un agent supraveghetor din cadrul Penitenciarului Spital Rahova Bucureşti, împreună cu coleg, au imobilizat un deținut, apoi l-au mutat într-o cameră de detenţie unde i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele. Înainte i-au introdus o bucată de material textil în gură pentru a nu-i fi auzite ţipetele, apoi au urinat pe aceasta, după care, în momentul în care deținutul și-a pierdut cunoștinţa, l-au stropit cu apă. Ulterior, cei doi l-au determinat pe un alt deținut să întocmească un înscris în cuprinsul căruia să ateste împrejurarea că s-a întâlnit cu deținutul agresat în curtea de aer a Penitenciarului Rahova şi că ar fi aflat de la el că ar fi fost agresat de un alt deţinut din unitatea sanitară. Deținutul agresat nu s-a lăsat și a înaintat o plângere Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prin care reclama faptele de agresiune exercitate asupra sa în cadrul Penitenciarului Spital Rahova. Au fost demarate verificări, fără deplasare la faţa locului, de către Direcţia Inspecţie Penitenciară, care a solicitat un punct de vedere din partea Penitenciarului Spital Bucureşti Rahova. Evident, instituția în cauză a afirmat că, din probatoriul administrat, nu rezultă elemente concrete privind exercitarea de agresiuni fizice asupra petentului. În continuare, persoana vătămată s-a adresat procurorilor, formulând plângerea penală, în care a reclamat faptul că, pe data de 08.06.2015, a fost agresată fizic în unitatea medicală a Penitenciarului Rahova. S-a încercat ulterior o mușamalizare a faptelor, cu ajutorul altor polițiști de penitenciar și cadre medicale, care consemnau în fişele medicale ale deţinuţilor, fără nicio examinare, că aceştia nu au avut leziuni traumatice, dar procurorii au reușit într-un final să pună cap la cap toate elementele și să scoată adevărul la lumină. Mai mult, în timp ce monitorizau activitatea din cadrul Penitenciarului Spital Rahova, procurorii au putut strange probe în alte două cazuri de agresiuni asupra unor persoane aflate în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor. Procurorii au reușit de asemenea să demonstreze că faptele gardienilor erau cunoscute de către conducerea unităţii, care nu a sesizat organele abilitate, ci a făcut tot posibilul să ascundă mizeria sub preș.
În februarie 2018, scandalul a devenit public, odată cu mandatele de arestare emise de Judecătoria Sectorului 5 pe numele unor angajați ai ANP. Tot atunci, Sorin Dumitraşcu, liderul Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, le lua apărarea colegilor săi, afirmând, potrivit Știrilor ProTV, că „sunt cazuri care trebuie luate în serios şi aşteptăm ca justiţia să se pronunţe. În această situaţie, din informaţiile pe care le avem noi, şi sunt destul de recente, se pare că este vorba despre o vendetă personală, acolo, la nivel local, iar cea mai mare parte din această anchetă se bazează pe declaraţiile unui singur martor, care se pare că era într-un conflict de vreo doi-trei ani de zile întâmplător cu colegii noştri care au fost arestaţi. Toate aceste acuzaţii pleacă de la incidente care au un suport, anume ar putea exista discuţii dacă îmbracă o formă a răspunderii disciplinare, pe baza cărora s-a dezvoltat o întreagă poveste şi s-au exagerat o serie de detalii”.
Sentințele
Procesul a debutat în septembrie 2019, iar 3 ani mai târziu, în iulie 2022, Judecătoria Sector 5 a pronunțat sentința. Cea mai mare pedeapsă au primit-o polițistul de penitenciar Lungu Ciprian Florentin (de 5 ani de închisoare cu executare, după ce s-au cumulat pedepsele pentru mai multe infracțiuni) și Popa Marius Andrei (4 ani de închisoare cu executare). Restul inculpaților au primit pedepse cu închisoarea de la câteva luni la 2 ani, dar cu amânarea aplicării pedepsei stabilite pe diferite termene de supraveghere.
Soluția Judecătoriei sector 5 a fost atacată cu apel, iar recent, Curtea de Apel București a pronunțat sentința definitivă: cei doi polițiști de penitenciar, condamnați inițial la închisoare cu executare, au primit pedepse cu suspendare și li s-a interzis ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a exercita profesia de polițist de penitenciare, de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, pe o perioadă de 2 ani.
În cazul celorlalți inculpați, instanța a decis să înceteze procesul penal, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale. Cele 3 persoane vătămate ar urma să primească 15.000 de euro și respectiv câte 10.000 de lei, plata urmând să fie făcută în solidar de către doi inculpați și partea responsabilă civilmente Penitenciarul Spital Bucureşti Rahova.
