Biroul de informare publică şi relații cu mass media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat miercuri, 14 octombrie, că la data de 13.10.2020 a fost comunicată CSM ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin care s-a dispus clasarea cauzei înregistrate în urma sesizării formulată de către doamna judecător Oprina Evelina Mirela, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea a fost înregistrată inițial la Direcția Națională Anticorupție și calificată ulterior drept denunț față de neîndeplinirea dispozițiilor art. 23 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancționarea faptelor de corupție. Potrivit celor reținute în ordonanța de clasare, denunțătoarea a arătat că există posibilitatea săvârșirii unor fapte de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 în contextul atribuirii și executării unui contract de prestări servicii în cadrul unui proiect cu fonduri europene derulat de Consiliul Superior al Magistraturii. Cauza a fost clasată cu privire la infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 18¹ din Legea 78/2000 în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală întrucât fapta nu există, considerându-se că „a fost respectat întru totul principiul tratamentului egal și nu poate fi pusă în discuție constatarea unei nereguli/abateri cu implicații financiare, atâta timp cât a fost aplicată legislația în materie de achiziție”. De asemenea, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 289 – luare de mită, art. 290 – dare de mită, art. 291 – trafic de influență, art. 292 – cumpărare de influență, toate din Codul penal și infracțiunile prevăzute la art. 10, art. 11, art. 12 și art. 13 din Legea nr. 78/2000, „având în vedere că nu sunt întrunite condițiile de fond și de formă esențiale ale sesizării în ceea ce privește celelalte fapte la care a făcut trimitere denunțătoarea atunci când a susținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 78/2000”.
În data de 13 iulie 2020, judecătoarea Evelina Oprina, membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii, a anunțat că se retrage din calitatea de manager al proiectului ”TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”. Ea a făcut public următorul anunț:
„Judecător dr. Evelina Oprina, membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii aduc la cunoștința publică a tuturor colegilor, judecători, procurori și avocați, colaboratorilor și celor interesați ori preocupați de activitățile derulate în cadrul proiectului ”TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”, cod MySMIS2014 + 118765/SIPOCA 454 implementat de CSM împrejurarea încetării calității subsemnatei de manager al proiectului ca urmare a retragerii mele din această poziție. Decizia are la bază, în principal, existenţa unor principii, idei şi valori în care cred la fel ca și la momentul desemnării subsemnatei în calitate de manager de proiect și care nu şi-au mai găsit recunoaştere deplină în interiorul Consiliului în ultima perioadă. Motivele retragerii subsemnatei din poziția de manager al proiectului TAEJ sunt:
„(i) Fragilizarea relațiilor profesionale cu celelalte profesii juridice
Unul dintre obiectivele specifice ale proiectului constă în transparentizarea și clarificarea relaționării sistemului judiciar cu puterea executivă și legislativă, cu mass-media, cu celelalte profesii juridice (în special avocați) prin elaborarea unor ghiduri de bune practici asumate bilateral.
Cu toate acestea, două dintre cele mai recente manifestări instituționale ale CSM au fost de natură să afecteze dialogul interprofesional, fiind calificate de corpul avocaților drept un regres în raporturile de conlucrare între instituțiile sistemului judiciar și cele ale avocaturii, lipsind o consultare activă în legătură cu administrarea justiției, hotărârile adoptate nereflectând o raportare la avocat ca la un partener indispensabil al justiției, așa cum, în mod general, dar elocvent, prevăd dispozițiile legale.
Prin urmare, în absența unor astfel de preocupări, existența ghidurilor profesionale și a altor forme de conlucrare dezvoltate în ultimul an în cadrul proiectului nu este credibilă și nu poate convinge la nivelul întregii profesii de avocat, iar eforturile de apropiere și înțelegere reciprocă făcute până în prezent se risipesc în fața primei încercări mai serioase. Clamarea dezbaterilor pe tema relațiilor interprofesionale dintre diferitele profesii juridice riscă, astfel, să devină formă fără fond dacă în chiar cursul derulării proiectului nu sunt confirmate obiectivele acestuia. Precizez că atât UNBR, cât și 29 de barouri de avocați și-au manifestat nemulțumirea față de maniera în care CSM a înțeles să se raporteze în cele două situații la profesia de avocat, generând, așadar, reacții fără precedent în colaborarea interinstituțională dintre profesiile juridice de judecător, respectiv de avocat.
(ii) Modul de lucru în Consiliu de natură a afecta proiectul
Un alt obiectiv important al proiectului TAEJ constă în asigurarea unei transparențe sporite în interiorul și exteriorul sistemului judiciar.
Or, sub acest aspect, în ultima perioadă de timp se manifestă o tendință din ce în ce mai accentuată de restrângere a transparenței decizionale în cadrul Consiliului și o încercare de limitare a libertății de exprimare și manifestare a opiniei de membru ales în acest organism (ședințele comisiilor de specialitate nu au fost înregistrate o îndelungată perioadă de timp; minutele comisiilor de specialitate nu mai menționează titularii opiniilor minoritare ale membrilor care rămân în poziții separate; demersurile constante al reprezentanţilor societăţii civile pe transparentizarea activităţii din Consiliu şi care s-au lovit de un zid; divergențele de opinii în cadrul Consiliului în loc de a fi apreciată drept constructivă și necesară, aptă de a genera întrebări și preocupări pentru perspective diferite de abordare a problemelor, în realitate este apreciată ca o simplă poziționare contrară majorității și sancționată prin îngrădirea libertății de exprimare a opiniei de membru).
(iii) Problematizarea contextului desemnării subsemnatei în calitate de manager de proiect
Discuțiile apărute în interiorul Consiliului pe marginea calității mele de manager al proiectului TAEJ nu au avut decât rolul de a afecta buna desfășurare a activităților, de a submina derularea proiectului și de a crea o stare de tensiune și de artificială nemulțumire față de modul de gestionare a proiectului, în realitate nefiind relevată nicio deficiență în implementarea proiectului.
Precizez că la baza înlocuirii fostului manager de proiect a stat o decizie administrativă a Președintelui Consiliului, iar motivele care au determinat luarea unei asemenea măsuri se regăsesc în cuprinsul Deciziei nr. 113/01 aprilie 2019.
(iv) Modul de gestionare de către conducerea Consiliului a situației generate de semnalarea de către AMPOCA a existenței unei suspiciuni de neregulă în cadrul proiectului TAEJ în legătură cu atribuirea contractului de servicii nr. 422/19.12.2018 încheiat de CSM cu DAL Travel S.R.L.
Astfel, deși aveam calitatea de manager proiect, am luat cunoștință informal despre semnalarea privind suspiciunea de neregulă și nota de informare cu privire la începerea activității de verificare a acestei suspiciuni la data de 03.07.2020, deși documentele ce mi-au fost prezentate au fost înregistrate la cabinet președinte CSM încă din data de 26.06.2020. În calitate de manager de proiect, care coordonam echipa de management, trebuia să fiu informată de îndată despre existența acestei semnalări AMPOCA, întrucât de modul de soluționare a acestei suspiciuni de neregulă, depindea modul de derulare în continuare a proiectului TAEJ. Precizez că suspiciunea de neregulă viza modul de derulare a unei licitații publice derulate și finalizate anterior numirii mele ca manager de proiect. Deși am solicitat clarificări în legătură cu acest aspect, nu am primit niciun fel de explicații și am apreciat că modalitatea în care conducerea Consiliului a ales să exercite atribuțiile administrative în legătură cu gestionarea semnalării AMPOCA a fost de natură să afecteze în mod direct și negativ desfășurarea activităților specifice proiectului TAEJ. Pentru corecta informare a opiniei publice, menționez că, întrucât am luat cunoștință de semnalarea AMPOCA în calitate de manager de proiect, am întreprins toate demersurile legale pentru ca autorităţile competente să poată, cu obiectivitate şi transparenţă, să determine circumstanţele problemelor semnalate.
Toate acestea sunt, în opinia mea, de natură a prejudicia îndeplinirea obiectivelor proiectului TAEJ, care presupun nu doar îndeplinirea și bifarea formală a unor activități, ci obținerea unor rezultate care implică efort continuu, constant și coordonat în maniera de abordare a comunicării publice la nivelul sistemului judiciar din partea tuturor membrilor Consiliului. De asemenea, toate aceste argumente au fost prezentate conducerii Consiliului în urmă cu două săptămâni, dar, din păcate nu au fost urmate de nicio discuţie şi analiză, iar prezenta explicaţie publică o fac doar după ce am primit prin corespondenţă decizia de înlocuire. Menționez că proiectul TAEJ a reprezentat un proiect căruia subsemnata i-am dedicat, fără rezerve, întreaga disponibilitate, implicare, ideile, timpul şi energia personale, proiect pe care am încercat să-l dezvolt în acord cu propriile mele exigenţe, valori şi convingeri de la care nu am înţeles şi nu am acceptat vreodată să fac rabat. Am urmărit exclusiv eficientizarea proiectului, conferirea unui caracter practic, aplicativ cât mai pronunțat activităților și realizarea în cele mai bune condiții a obiectivelor proiectului asumate de Consiliul Superior al Magistraturii în relația cu Autoritatea de Management POCA.”
