Curtea de Apel București a pronunțat recent soluția sa în procesul în care fotbalistul Dennis Man a fost obligat de instanța de fond să-i platească 350.000 de euro impresarei Anamaria Reghecampf (Prodan):
- Solutia pe scurt: Admite apelul declarat de apelantul pârât reclamant. Schimbă în parte sentinţa civilă nr. 1566/26.05.2022 pronunţată de Tribunalul Ilfov Secţia civilă, exclusiv în sensul că: Admite în parte capătul doi al cererii reconvenţionale. Constată nulitatea absolută parţială a clauzei de exclusivitate prevăzute la art. 3 din contractul de reprezentare nr. 5 din 04.09.2016, în limita obligaţiilor negative asumate de pârâtul reclamant, prevăzute la art. 4 pct. 2, ultimele două teze, şi anume, obligaţiile de a nu purta negocieri pe cont propriu, respectiv de a nu încheia contracte cu alte cluburi în absenţa agentului. Păstrează integral dispoziţiile sentinţei de admitere în parte a cererii principale formulate de reclamanta pârâtă. Păstrează dispoziţiile sentinţei de respingere a restului pretenţiilor din cererea reconvenţională ca neîntemeiate. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Instanța de fond – Tribunalul Ilfov – pronunțase anul trecut următoarea soluție:
- Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 350.000 euro (echivalent în lei la data plăţii), reprezentând penalităţi contractuale şi precum şi dobânda legală penalizatoare aferentă acestei sume calculată de la 27.05.2021 (data comunicării acţiunii) şi până la achitarea efectivă a debitului. Respinge cererea reconvenţională ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Ilfov. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi 26 Mai 2022.
În motivarea cererii de chemare în judecată, consemnată de rejust.ro, Anamaria Reghecampf (Prodan) a susținut că, la data de 04.09.2016, între ea, în calitate de mandatar/intermediar, şi fotbalistul Dennis Man, în calitate de client, a fost încheiat un contract de reprezentare pentru o perioadă de 60 de luni, în vigoare de la data de 04.09.2016 până la data de 04.09.2021. La data de 26.01.2021, în timp ce purta negocieri pentru pârât cu mai multe cluburi de fotbal pentru realizarea unui transfer, printre care și clubul Parma Calcio 1913, a aflat prin intermediul presei scrise si audiovizuale, că pârâtul se angajase deja în negocieri cu clubul respectiv, prin intermediul unui alt agent. Întrucât pârâtul nu şi-a respectat obligaţiile contractuale, încălcând inclusiv clauza de exclusivitate stipulată în contract prin acordarea mandatului de reprezentare unei alte persoane pe perioada valabilităţii contractului încheiat si nu a achitat în termenul prevăzut penalitatea stipulată, reclamanta s-a văzut nevoită să formuleze respectiva acţiune. Cu privire la ne-executarea contractuală a obligaţiilor mai sus arătate, debitorul contractual răspunde pentru prejudiciul cauzat care a fost prevăzut încă de la momentul încheierii contractului si cuantificat la suma de 350.000 de euro pentru care plata era datorată în maximum 10 zile de la data constatării încălcării clauzei.
Instanța de fond apreciase că acel contract de reprezentare a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile acestui tip de contract, în sensul că reclamanta s-a obligat să îl pună pe pârât în legătură cu diferite cluburi de fotbal cu care acesta să încheie contracte, precum și să îl asiste/reprezinte la încheierea acestora, iar pârâtul avea obligația de a nu purta negocieri pe cont propriu sau prin alți agenți și de a nu încheia un nou contract cu alte cluburi în absența reclamantei. Judecătorul a mai menționat că pârâtul este un profesionist în ce privește activitatea de fotbal, astfel că acesta nu poate invoca în apărarea sa necunoașterea modalităților concrete de impresariat practicate de agenții de jucători, pe de o parte și, de jucător de fotbal, pe de alta parte, împrejurare care exclude ideea de „clauza abuzivă”, cu atât mai mult cu cât clauzele de exclusivitate sunt practicate pe scara largă în raporturile dintre jucătorii de fotbal și agenții de jucători. În opinia judecătorului, în mod evident, contractul de reprezentare a fost negociat de părțile contractante, nefiind în niciun caz un contract „standard” sau „de adeziune”, asupra căruia pârâtul-reclamant să nu fi putut interveni atunci când a fost încheiat.
