Curtea de Apel București a pronunțat miercuri, 18 noiembrie 2020, o hotărâre definitivă prin care Autoritatea pentru Digitalizarea României (succesoare a Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională) este obligată să plătească reclamantei Unicredit Bank SA suma de 22.169.451,72 Euro în echivalent lei. Autoritatea pentru Digitalizarea României (succesoare a Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională) mai este obligată să plătească reclamantei Unicredit Bank SA penalități în sumă de 13.733.982 Euro în echivalent lei, precum și suma de 83.144,37 lei cheltuieli de judecată.
Hotărârea instanței poate fi vizualizată mai jos:
- Solutia pe scurt: Admite recursul. Casează în parte sentinţa civilă recurată, şi în rejudecare: Obligă pârâta Autoritatea pentru Digitalizarea României (succesoare a Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională) să plătească reclamantei suma de 22169451,72 Euro în echivalent lei la data plăţii reprezentând ultimele două tranşe egale din preţul Contractului de furnizare produse nr. 37/30.04.2013/R041/03.04.2013. Obligă pârâta Autoritatea pentru Digitalizarea României (succesoare a Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională) să plătească reclamantei suma de 13733982 Euro în echivalent lei la data plăţii, compusă din penalităţile de întârziere în cuantum de 8889,954 Euro datorate pentru întârzierea la plată a tranşei a doua de preţ în perioada 31.10.2014- 10.01.2017, -şi în continuare până la data plăţii efective-, şi din penalităţile în cuantum de 4844,027 Euro, în echivalent lei la data plăţii, datorate pentru întârzierea la plata tranşei a treia de preţ în perioada 01.11.2015-10.01.2017, -şi în contiuare până la data plăţii efective-, conform art. 9.3 din Contractul de furnizare produse nr. 37/30.04.2013/RO41/03.04.2013. Obligă intimata pârâtă Autoritatea pentru Digitalizarea României să plătească recurentei reclamante suma de 83144,37 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei civile recurate. Definitivă. Pronunţată, azi 18.11.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Document: Hotarâre 18.11.2020
Istoricul diferendului
La data de 03.04.2013, între Ministerul Comunicațiilor ( MCSI, ulterior MSI) și asocierea formată din Synotech Global Services Switzerland AG (fosta D- Con.Net.AG)- lider asociere, D-Con.Net.Gmbh – membru asociere, Comsot Direct AG – membru asociere, Bechtle Holding Scweitz AG – membru asociere și Dim Soft S.R.L. – membru asociere, a fost încheiat Contractul de furnizare produse nr. 37/30.04.2013/R041/03.04.2013 având ca obiect livrarea drepturilor neexclusive de utilizare pe durată nelimitată a produselor software Microsoft a căror beneficiari sunt instituțiile publice.
La data 5.06.2013, părțile au încheiat Procesul-verbal de recepție a produselor software pentru care s-a transmis dreptul neexclusiv de utilizare pe durată nelimitată (licențe perpetue). Prin urmare, de la acea dată furnizorul a fost descărcat de obligațiile asumate prin Contractul de furnizare, tot ceea ce a rămas de executat din Contract fiind obligația corelativă de plată a prețului incumbând Ministerul Comunicațiilor.
Tranșele de plată
Ulterior întocmirii procesului-verbal, Synotech Global Services Switzerland AG (fosta D- Con.Net.AG) a emis, în baza art. 4.4 din Contract, Factura nr. RO-04/06.06.2013 în cuantum total de 33.254.192,58 Euro cu următoarele scadențe de plată:
– Tranșa nr. 1 în valoare de 11.084.730,86 Euro cu termen de plată 24-31.10.2013;
– Tranșa nr. 2 în valoare de 11.084.730,86 Euro cu termen de plată 24-31.10.2014;
– Tranșa nr. 3 în valoare de 11.084.730,86 Euro cu termen de plată 24-31.10.2015;
La data de 14.05.2013, urmare a cesionării de către Unicredit Bank SA a creanțelor născute din Contractul de furnizare potrivit Contractului de Factoring nr. 186 din data de 28.09.2009, Unicredit Bank SA a notificat Ministerul Comunicațiilor, în calitatea sa de debitor cedat, cu privire la operarea cesiunii dreptului de creanță izvorât din Contractul de furnizare și la obligația de a achita orice sumă datorată, în baza contractului de furnizare, direct către bancă.
Prima tranșă a fost plătită
La data de 30.10.2013, MCSI și-a îndeplinit obligația de plată a tranșei I din prețul Contractului. Astfel, prin efectuarea plății primei tranșe în contul subscrisei, MSI a recunoscut efectele cesiunii și calitatea subscrisei Unicredit Bank SA de titular al creanței.
Prin adresa din 24.10.2014 reclamanta Unicredit a notificat în mod explicit Ministerul Comunicațiilor privind scadența obligației de plată a tranșei II din preț. Față de această solicitare, la data de 31.10.2014, Ministerul Comunicațiilor a emis adresa nr. 2430, prin care a solicitat pârâtei Unicredit amânarea plății celei de-a doua tranșe aferente contractului nr. 37/2013, precum și neperceperea de penalități până la soluționarea aspectelor privind lipsa acordului ministerului cu privire la cesiunea de creanță, notificarea din partea Microsoft Ireland Operations Limited referitoare la pierderea calității de reseller autorizat de către Dim Soft SRL și utilizarea unor licențe care nu fac obiectul contractului, precum și a aspectelor ce fac obiectul unor cercetări penale referitoare la licențele Microsoft.
În luna noiembrie a anului 2014, la data de 26.11.2014, reclamantul a trimis două adrese către Synotech Global Services Switzerland AG (fosta D-Con.Net.AG) și DIM Soft S.R.L., și spre știință către Unicredit Bank SA, prin care a solicitat transmiterea certificatului de rezidență fiscală ale celor două societăți, arătând că documentul este necesar în vederea efectuării plății tranșei a ll-a aferentă Contractului de furnizare. Reclamanta Unicredit Bank SA a afirmat că a primit cu surprindere aspectele comunicate, din moment ce prin corespondența purtată de-a lungul timpului cu Ministerul, Unicredit Bank SA a comunicat de nenumărate ori reclamantului calitatea de cesionar al creanței, reamintindu-i totodată obligația de plată a prețului contractului. Cu toate că Ministerul a condiționat în mod eronat efectuarea plății de prezentarea unui certificat de rezidență fiscală (beneficiarul plății nu mai era Synotech Global Services Switzerland AG (fosta D-Con.Net.AG), ci Unicredit Bank SA), la data de 05.12.2014, Synotech Global Services Switzerland AG (fosta D-Con.Net.AG) a transmis certificatul de rezidență fiscală apostilat, tradus și legalizat.
Refuz de plată din partea Ministerului Comunicațiilor
Ulterior, la data de 25.05.2015 Unicredit a transmis adresa nr. 3288/25.05.2015 prin care a solicitat, din nou, plata sumelor restante, respectiv tranșa a II-a a prețului. La data de 17.11.2015, în condițiile în care Ministerul nu plătise Unicredit ultimele 2 tranșe de preț (între timp devenise scadentă și tranșa a III-a de preț), neexistând nici un motiv rezonabil ca Ministerul Comunicațiilor să refuze efectuarea plătii sumelor datorate, Unicredit a transmis notificarea nr. xxxxxx/17.11.2015 în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, solicitând plata sumelor restante în termen de maximum 15 zile de la data primirii adresei. Nici în aceste condiții, Ministerul nu a vrut să achite ultimele două tranșe din prețul contractului, așa că Unicredit Bank SA s-a adresat instanțelor de judecată.
În ceea ce privește cuantumul penalităților, art. 9.3 din contract prevedea că: „în cazul în care achizitorul nu efectuează plățile la scadențele prevăzute de art. 4.4 atunci furnizorul are dreptul să solicite achizitorului penalități de întârziere cu o sumă echivalentă cu 0,1% pe zi din prețul contractului (partea din prețul contractului plătită cu întârziere) care vor curge de la scadențele prevăzute la art. 4.4 de mai sus până la data îndeplinirii efective a obligaților de plată”.
Anterior hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București, procesul s-a judecat la Tribunalul București. Unicredit Bank SA a fost reprezentată în acest diferend de SCA Zamfirescu Racoiti&Partners.
foto: wikimedia.org
