Curtea de Apel București a pronunțat vineri, 9 iunie 2023, mai multe condamnări la închisoare cu executare într-un amplu dosar instrumentat de procurorii DIICOT, în care doi avocați, un executor judecătoresc, doi oameni de afaceri olandezi și alte câteva persoane fizice române, în total 10 inculpați, au fost trimiși în judecată pentru că au constituit un grup infracțional organizat specializat în deturnarea licitațiilor publice. Potrivit procurorilor, inculpații vizau obținerea dreptului de proprietate, la prețuri derizorii, asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită și valorificarea ulterioară a acestora în vederea obținerii unor foloase patrimoniale importante.
Astfel, executorul judecătoresc Negreanu Marius Bogdan a primit pedeapsa de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (48 de acte materiale), și pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat. Instanța a contopit cele două pedepse și în final a stabilit ca inculpatul să execute 6 (șase) ani și 6 (șase) luni de închisoare, în regim de detenție conform art.60 C.pen. Inculpatului i se va interzice pe o perioadă de 4 (patru) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, g (dreptul de a exercita profesia de executor judecătoresc) și k C.pen., după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
Avocatul bucureștean Baicu Mihai-Cosmin a primit pedeapsa de 4 (patru) ani și 10 (zece) luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de deturnare a licitațiilor publice în formă continuată și constituire a unui grup infracțional organizat iar avocatul gălățean Hrișcă Adrian Cătălin o pedeapsă totală de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare, în regim de detenție.
Omul de afaceri olandez David Johan Bies a fost condamnat la 6 (șase) ani închisoare, în regim de detenție, iar concetățeanul său Kuipers Dirk Jente Lyckle a primit pedeapsa de 3 (trei) ani și 10 (zece) luni închisoare, în regim de detenție. De asemenea, Gheorghe Radu, cunoscut drept „Gelu Ţăranu”, fost consilier local la Galaţi, a fost condamnat la 5 (cinci) ani și 4 (patru) luni închisoare, în regim de detenție, în vreme ce alți doi inculpați au primit pedepse cu închisoarea, dar cu suspendarea executării pe un termen de supraveghere de 4 ani.
Doar doi inculpați, acuzați de săvârșirea infracțiunii de complicitate la deturnarea licitațiilor publice în formă continuată și a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, au fost achitați, pe motiv că fapta nu există și respectiv că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.
Acuzațiile procurorilor
Într-un comunicat de presă datat 20 iulie 2020, DIICOT informa că, prin actul de sesizare, s-a reţinut faptul că începând cu luna decembrie 2018, inculpatul B. J. D. împreună cu inculpatul R. G., în calitate de asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, inculpatul Negreanu Marius Bogdan, executor judecătoresc, inculpatul Baicu Mihai Cosmin, avocat în cadrul Baroului Bucureşti şi inculpatul Hriscă Adrian Cătălin, avocat în cadrul Baroului Galaţi, au constituit un grup infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii de dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora. Din conţinutul materialului probator administrat în cauză s-a constatat că bunurile imobile ce au făcut obiectul deturnării licitaţiilor publice au constituit garanţii imobiliare în favoarea unei instituţii bancare, mai exact au servit drept garanţii acordării unor contracte de credit bancar, în perioada 2008 – 2009. Respectivele contracte de credit au fost acordate preponderent de către o importantă instituţie bancară din România (BRD Groupe Societe Generale), unor diferite persoane fizice sau juridice, termenul de restituire fiind unul foarte scurt, respectiv aproximativ 1 an, iar valoarea acestor credite fiind una foarte mare(majoritatea având o valoarea de cel puţin 1.000.000 euro).
Astfel, din modalitatea de acordare a acestor credite, a perioadei de acordare, a cuantumului acestora, a scopului perceperii acestor împrumuturi – restituirea foarte redusă a creditului bancar sau nerestituirea acestuia în integralitate, a valorii reale a bunurilor imobiliare aduse drept garanţii s-a constatat că încă de la momentul aducerii în garanţie a bunurilor imobile ce fac obiectul prezentei cauze s-a urmărit executarea silită a acestora.
Deşi perioada de acordare a acestor credite, respectiv 2008-2009, perioadă în care preţurile bunurilor imobile au fost deseori supraevaluate, fără un fundament economic real, prăbuşirea ulterioară a pieţei imobiliare şi amplasamentul acestora (preponderent terenuri agricole) au făcut nu doar ca bunurile imobiliare ce au constituit garanţii imobiliare să nu mai constituie garanţii reale în vederea recuperării sumelor creditate ci şi ca acestea să devină neatractive persoanelor fizie sau juridice care activau în domeniul imobiliar în vederea cumpărării sau utilizării pentru edificarea unor proiecte imobiliare. Aceste aspecte au fost reliefate şi de multitudinea de termene de licitaţie acordate în cadrul dosarelor de executare, care nu au atras participarea nici unui licitator. Din cercetările efectuate în cauză s-a constatat faptul că principalele aspecte care au condus la intrarea acestor bunuri imobile în sfera intereselor patrimoniale ale grupului infracţional organizat au fost cumulativ : suprafeţele însemnate ale bunurilor imobile, încadrarea acestora ca terenuri intravilane deşi amplasamentul nu era unul care să ateste un astfel de statut(fiind înconjurat de terenuri încadrate extravilan), istoricul bunurilor imobile (au constituit garanţii imobiliare pentru credite foarte mari – aprox. 1.000.000 euro) în sensul că acestea puteau servi ulterior drept garanţii imobiliare sau puteau fi oferite spre vânzare la preţuri însemnate beneficiind de evaluarea din momentul constituirii drept garanţie imobiliară ipotecară în scopul creşterii artificiale a preţului solicitat şi interesul scăzut al debitorilor în păstrarea sau împidicarea executării silite a bunurilor imobile.
S-a reţinut faptul că, schimbările legislative, precum și destructurarea mai multor grupări infracționale ce desfășurau activități infracționale asemănătoare au condus la modificarea în timp a activităților ilicite întreprinse de către membrii grupării infracționale, în sensul că, deși în anul 2018, inculpatul B. J. D. figura ca participant în cadrul licitațiilor publice, potența financiară actuală, precum și încercarea de a da o aparență de legalitate activității infracționale derulate au condus la modificarea structurii organizatorice a grupului infracțional organizat, în sensul că inculpatul a început să atragă noi membri dispuși să adere sau să sprijine grupul infracțional organizat, respectiv inculpaţii K. D.-J. L., cetăţean olandez şi B. R., cu precizarea că în anul 2019, aceste persoane au avut succesiv calități de ”participanți la licitații publice” şi „adjudecatari ai imobilelor vândute în cadrul licitațiilor publice”.
Natura dosarelor de executare analizate și care fac obiectul cauzei a indicat un alt aspect foarte important în ceea ce privește modificarea continuă a scopului urmărit de grupul infracțional organizat, în sensul că dacă în faza incipientă membrii grupului infracțional au apelat la adjudecarea bunurilor imobile supuse executării silite susceptibile a fi reintroduse uşor în circuitul civil la preţuri derizorii (8%-9%), după atragerea executorului judecătoresc în cadrul grupului infracţional organizat şi obţinerea unor “sfaturi” juridice de la acesta privind procedura licitaţiilor, orientarea grupului infracţional organizat s-a mutat spre un alt tip de bunuri supuse executării silite sau urmăribile, respectiv asupra cumpărării/cesionării de către membrii grupului infracţional organizat a creanţelor unor diferite persoane juridice în vederea aducerii la îndeplinire a procedurii falimentului asigurându-şi astfel exploatarea activului patrimonial al debitorilor prin adjudecare sau cumpărare de creanţe la preţuri derizorii.
Din materialul probator administrat în cauză s-a reţinut faptul că, urmare a crizei financiare care a generat imposibilitatea persoanelor fizice şi juridice de a rambursa creditele contractate la diferite unităţi bancare sau nebancare din România, numărul imobilelor executate silit a crescut semnificativ. Pe cale de consecinţă, birourile executorilor judecătoreşti au organizat în perioada 2018-2019 sute/mii de licitaţii publice pentru adjudecarea unor imobile executate silit. În aceste împrejurări, membrii grupului infracţional organizat având deja acumulată o experienţă în domeniul imobiliar au început să participe la majoritatea licitaţiilor publice organizate, dezvoltând relaţii apropiate care au condus în timp prin modalitatea de acţiune la extinderea scopului ilicit al grupării infracţionale de la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice în scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile la preţuri derizorii la scopul de a participa/adjudeca bunurile părţi sociale ale unor persoane juridice în scopul scoaterii acestora fie de sub incidenţa normelor privind procedura insolvenţei/falimentului, fie de sub urmărirea de către diferiţi creditori bancari în vederea recuperării creanțelor.
Totodată, pentru ca cercul infracțional să fie complet au mai fost determinați să adere la grupul infracțional organizat și cei doi avocaţi, care au avut rolul atât de a reprezenta, ca persoane interpuse, interesele financiare ale liderilor, inculpaţii B. J. D., şi R. G., în cadrul licitaţiilor publice ce fac obiectul prezentei cauze, precum şi a de realiza asigurarea produsului infracţional prin reprezentarea juridică a adevăraţilor adjudecatari în scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile adjudecate.
Astfel, dacă în cazul inculpatului Hrișcă Adrian Cătălin, participarea în cadrul licitaţiilor s-a efectuat pentru reprezentarea convenţională a inculpatului R. G. şi reprezentarea juridică ulterioară a acestuia în litigiile civile izvorâte ca urmare a acestor adjudecări ale bunurilor imobile (contestaţii formulate de creditori/debitori), în cazul inculpatului Baicu Marius Adrian reprezentarea liderului, inculpatul B. J. D., s-a efectuat în nume propriu, urmată apoi de asigurarea reprezentării juridice în vederea asigurării produsului infracţional.
În susţinerea aspectelor care atestă caracterul organizat al acţiunilor membrilor grupului infracţional organizat s-a reliefat şi capacitatea grupului de a recruta noi membri, care au servit succesiv intereselor liderului, inculpatul B. J. D., concomitent cu retragerea din circuitul licitaţiilor publice a inculpatului Baicu Marius Adrian – avocat, scopul fiind acela de a oferi un caracter cât mai accidental şi unicat al participării acestora în cadrul licitaţiilor publice, precum şi de a ascunde relaţiile interpersonale şi interesele financiare comune între inculpatul R. G. şi B. J. D., prin interpunerea inculpatului Hrișcă Adrian Cătălin – avocat. Prejudiciul cauzat este în sumă de 2.730.076,39 euro.
