Justnews.ro

Fostul ministru al Justiției, deputatul USR Stelian Ion, apreciază că Mecanismul de Cooperare și de Verificare ( MCV) nu se va ridica până când nu vom avea avizul Comisiei de la Veneția pe Legile Justiției, chiar dacă acesta va veni după promulgarea lor. În opinia fostului ministru, acest aviz va fi oricum un reper pentru corectarea acestor legi, fiindcă ele nu vor putea rămâne în forma ce va fi adoptată, probabil luna aceasta, de către Parlament. Stelian Ion a mai spus că, în pofida strategiei actuale a coaliției de guvernare de a adopta urgent Legile Justiției, există un singur calendar convenit cu Comisia Europeană și anume cel cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în care proiectele de legi ar trebui să intre în vigoare până la 30 iunie 2023. În interviul acordat Justnews, Stelian Ion a mai dezvăluit care au fost cele mai mari neîmpliniri, dar și cele mai mari realizări ale mandatului său de ministru al Justiției.

Justnews: Care credeți că va fi parcursul Legilor Justiției în Parlament ?

Stelian Ion: Din păcate, va fi un parcurs foarte rapid, un parcurs fulger, pentru că se pare că aceasta este strategia puterii actuale, PNL-PSD-UDMR, să treacă legile pe repede înainte. Este păcat că se întâmplă acest lucru, care este în contradicție și cu semnalele venite din partea comisarului european pentru justiție. Dumnealui a spus foarte clar ceea ce știam și noi, și anume a confirmat faptul că există un singur calendar agreat cu Comisia Europeană, cel cuprins în PNRR. Legile ar trebui să intre în vigoare până la 30 iunie 2023. Deci avem suficient timp să așteptăm și avizul Comisiei de la Veneția. Acest aviz al Comisiei de la Veneția nu a fost cerut de Guvern, de puterea actuală, deși în programul de guvernare și-au asumat să solicite avizul înaintea trimiterii legilor justiției în Parlament. Au evitat cât au putut de mult această solicitare și au trimis legile în Parlament fără aviz. Dimpotrivă, chiar s-au opus cât au putut de mult pentru a face solicitări Comisiei de la Veneția în această fază parlamentară.

Justnews: Dar care e urgența?

Cert este că se grăbește foarte mult procedura parlamentară și aș reaminti că, în 2017, a fost acea faimoasă comisie Iordache cu Legile Justiției, care a continuat și cu Codurile Penale, dar în care discuțiile s-au derulat pe parcursul a circa 6 luni de zile. S-a discutat foarte mult, s-a luat articol cu articol, chiar dacă au fost momente tensionate la acea perioadă. Dar, totuși, niște discuții au avut loc și lumea încet-încet a putut să înțeleagă ce se întâmplă. Acum însă este o operațiune de tip blitzkrieg, o operațiune fulger.

Justnews: Și care ar fi explicația pentru urgența invocată?

Stelian Ion:  Justificarea venită din partea ministrului Cătălin Predoiu este aceea că ar exista un calendar agreat cu Comisia Europeană care să implice și ridicarea rapidă a MCV, lucru care, așa cum am spus mai devreme, a fost infirmat în mod indirect la nivel de Comisie Europeană.

Justnews: L-ați întrebat dumneavoastră pe comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, și dânsul v-a spus că nu există un astfel de calendar?

Stelian Ion: Pentru noi era foarte important să lămurim acest lucru și l-am întrebat în mod expres dacă a existat un alt calendar agreat cu ministrul Cătălin Predoiu și a spus foarte clar: singurul calendar agreat este cel din PNRR – 30 iunie 2023. Avem timp suficient să obținem și avizul Comisiei de la Veneția. Aceasta este realitatea și ea a fost confirmată și de ieșirile publice ulterioare ale comisarului pentru Justiție. De ce vor să facă lucrurile așa? Pentru că vor să treacă legile foarte rapid, lumea să nu înțeleagă foarte clar ce se întâmplă, să fie adoptate și să se adopte maniera de lucru pe care au folosit-o la desființarea SIIJ, de exemplu. Am discutat foarte mult pe această temă. Corupția în justiție este o temă foarte importantă. De aceea, desființarea SIIJ, însoțită de niște garanții că lupta împotriva corupției din justiție va continua, era o chestiune foarte importantă. Și atunci noi, USR-ul, eu ca ministru am ținut foarte mult să respectăm ceea ce am agreat în programul de guvernare: să desființăm SIIJ, dar să refacem competența DNA.  Au grăbit foarte mult, în 2022, trecerea acelei legi de desființare a SIIJ, astfel încât să nu aștepte avizul Comisiei de la Veneția, care punea accentul exact pe același lucru: aveți grijă cu competența DNA, ar trebui refăcută competența parchetului specializat anticorupție. Și au trecut foarte rapid modificările pentru a nu avea, înainte de votul final și înainte de promulgare, acel aviz al Comisiei de la Veneția, care până la urmă nu făcea decât să dea la o parte valul acesta de argumente false pe care îl puseseră cei din puterea actuală. Și să arate realitatea așa cum este ea.

Justnews: Credeți că motivul care se invocă – ridicarea MCV și intrarea în Schengen – nu e unul real sau e unul forțat? Există condiționarea asta între adoptarea Legilor Justiției și MCV – Schengen?

Stelian Ion: Există condiționare între adoptarea Legilor Justiției și ridicarea MCV.  Cu siguranță există și oficial și neoficial și pe toate căile, este o chestie foarte clară. Între Legile Justiției și aderarea la Schengen însă, lucrurile nu mai sunt atât de clare. Nu există o condiționare din punct de vedere instituțional, oficial, juridic, formal. Există o condiționare la nivel politic, dar chestiunea asta trebuia discutată la nivel diplomatic, la nivel înalt și ar fi trebuit lămurite demult lucrurile, astfel încât să nu fie legate intrinsec cele două aspecte, pentru că, din punct de vedere al condițiilor pe care le aveam de îndeplinit pentru aderarea la Schengen, ele erau demult îndeplinite. Și efortul diplomatic al României ar fi trebuit să fie mai consistent sau, în orice caz, însoțit de rezultate.

Justnews: Atunci de ce nu s-a atins acest obiectiv?

Stelian Ion: Noi aveam încă din 2021 o oportunitate foarte mare, pentru că a fost o schimbare de regim. Se presupunea că, odată cu schimbarea regimului, care adusese toate modificările nocive la Legile Justiției, se schimba și optica, se modificau și Legile Justiției, în sensul corectării lor și, în felul acesta, ne îndeplineam toate obiectivele de referință din cadrul MCV.  Am făcut în 2021 toate eforturile exact în această direcție, pentru că știam că există această disponibilitate din partea Uniunii Europene de a se ridica MCV, dar, evident, cu niște condiții și anume să corectăm acele legi. Din păcate, nu s-a întâmplat. În 2021, am avut toate blocajele, pe toate căile posibile, de la desființarea SIIJ până la trimiterea Legilor Justiției în Parlament.

Justnews: Și situația de acum? 

Stelian Ion: În 2022, această oportunitate a fost însoțită și de contextul geopolitic care ne dă un avantaj prin faptul că ne-am îndeplinit niște obligații de bună vecinătate, care țin de apartenența noastră la spațiul european. Asta în contextul acestui război tragic din Ucraina. Într-un fel există, pare că există, o indulgență din partea oficialilor europeni. Spun doar pare, pentru că în realitate nu vor închide ochii cu privire la îndeplinirea tuturor condiționalităților din MCV. Adică, nu vor ridica MCV doar pe ochi frumoși, doar pentru că am fost corecți și am făcut ceea ce trebuie în ce privește relația cu Ucraina. Lucrurile sunt mai complicate. Da, avem o favorabilitate din punctul acesta de vedere, dar nu este suficient. Și dacă ministrul justiției, Cătălin Predoiu, dacă președintele Iohannis speră ca oficialii europeni să închidă ochii cu privire la modul în care se adoptă aceste legi ale Justiției și speră că doar bifând și doar modificând niște legi, ba chiar făcând regrese destul de mari în privința Legilor Justiției, vor putea împacheta aceste modificări ca fiind o reformă și vor putea să păcălească oficialii europeni, atunci se înșeală. Am avut la un moment dat niște îndoieli, dar după discuțiile purtate și cu comisarul european, îmi dau seama că nu vor închide ochii și dacă nu facem ceea ce trebuie să facem, pur și simplu nu vom scăpa de MCV.

Justnews: Și, din această perspectivă, ce urmează?

Stelian Ion:  În primul rând, chiar dacă vor grăbi lucrurile pentru intrarea în vigoare a modificărilor la Legile Justiției, sub pretextul că am promis acest lucru, iar chestiunea asta blochează ridicarea MCV-ului, vă spun că MCV-ul nu se va ridica până când nu vom avea avizul Comisiei de la Veneția, chiar post factum. Chiar după promulgarea legilor, acel aviz va conta foarte mult.

Justnews: Când ar putea fi dat?

Stelian Ion: În decembrie, cel târziu. În orice caz, ar putea fi dat în timp util, astfel încât să ne încadrăm și în PNRR. Și atunci, în funcție de aceste repere și de ce va analiza și Comisia de la Veneția, se va lua o decizie la nivelul Comisiei Europene, dacă e cazul sau nu să se ridice MCV-ul, dacă România și-a respectat sau nu și-a respectat obligațiile pe care și le-a asumat. De aceea e important avizul Comisiei de la Veneția, chiar dacă va veni după promulgarea legilor. Oricum, va fi un reper pentru corectarea acestor legi, că ele nu vor putea rămâne așa.

Justnews: Care sunt cela mai nocive elemente din aceste legi?

Stelian Ion: Nu aș pune așa lucrurile. Aș pune problema altfel, în sensul în care sunt o mulțime de prevederi care sunt exact în contradicție cu obligațiile pe care ni le-am asumat, cu ideea de independență a justiției și cu ideea de eficientizare a justiției. Sunt foarte multe prevederi în toate aceste trei legi care nu fac altceva decât să oligarhizeze sistemul judiciar, adică să pună toată puterea sistemului judiciar în câteva mâini. Este vorba despre procurorul general, procurorii șefi, președinții de instanțe, președintele Înaltei Curți și membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Acești oameni practic creează o rețea piramidală în care toată puterea este deținută în mâinile lor și lucrul ăsta este foarte periculos. Pentru că dacă vrei să controlezi justiția, nu o poți face controlând fiecare procuror și fiecare judecător în parte, pentru că e mai greu să ai acces la fiecare dintre ei și să găsești pârghiile necesare. Însă dacă îi controlezi pe cei care, la rândul lor, dețin toată puterea în sistemul judiciar sau dacă ai o legătură, nu neapărat de forță, ci de reciprocitate să spun așa, între mediul politic și acești câțiva oameni la care m-am referit, deja ți-ai creat o rețea pentru a controla toată justiția și asta e foarte, foarte grav. Se măresc foarte mult prerogativele procurorului general, care va putea pe viitor să analizeze, să infirme toate măsurile și soluțiile tuturor procurorilor din subordine, ceea ce e un regres foarte mare și un pericol foarte mare. Pentru că una este ca acele măsuri ale procurorilor să fie analizate de procurorul ierarhic imediat superior și ulterior de instanța de judecată și alta este ca toate dosarele din România să depindă de pixul procurorului general sau de cel al procurorului șef DNA ori DIICOT. Ce face acum guvernul PNL-PSD este să pună toate ouăle în același coș, adică toată puterea în mâinile unei singure persoane. Ori dacă acea persoană, printr-un context anume, este rău intenționată, atunci are posibilitatea să afecteze toată activitatea Ministerului Public. Asta este o problemă foarte mare.

Justnews: Și alte prevederi?

Stelian Ion: Una foarte importantă este cea legată de poliția judiciară, care, în proiectul inițial, lipsea cu desăvârșire. Acum, prin niște amendamente, au reintrodus-o, dar au lăsat-o la reglementarea infralegală, adică nu prin lege, ci printr-un ordin comun semnat de ministrul de Interne și de procurorul general, procurorul general fiind astfel la mâna ministrului de Interne, ca să spunem mai pe românește. Adică, procurorii nu vor avea la dispoziție, așa cum ar trebui, polițiști de poliție judiciară la unitățile de parchet decât cu voia, cu îngăduința și după regulile agreate de ministrul de Interne. Lucru foarte grav în opinia noastră, pentru că dubla subordonare a polițistului de poliție judiciară față de procuror pe linie operațională și față de șeful din Ministerul de Interne, șeful din poliție, pe linia administrativă, afectează foarte mult dosarele penale, calitatea efectuării actului de urmărire penală și, în final, poate constitui și un element de influență din partea politicului, ministrul de Interne fiind om politic, asupra dosarelor penale.

Justnews: Amendamentul deputatului Ibram Iusein de la Minorități privind numirile la șefia parchetelor. Cum vă explicați apariția acestuia?

Stelian Ion: Ideea este că acest amendament a venit pe neașteptate; el se regăsea în tabel, au fost mai mulți deputați care au formulat amendamente, fără a avea susținerea grupurilor parlamentare. S-au formulat astfel amendamente, unele mai năstrușnice ca altele. Amendamentul respectiv a trecut pe sub radar, în sensul în care nu a atras atenția nimănui, fiind din categoria – așa consideram toți – a celor care ar trebui respinse, fără prea multe discuții. Mai ales că domnul deputat nici nu s-a prezentat să-l susțină. A  fost însă stupoare în sală în momentul în care PNL și PSD au votat acest amendament fără să-l discute, fără să-l explice. Noi, ulterior, am cerut explicații suplimentare și anume de ce vor cei din PSD și PNL să schimbe modalitatea de numire a procurorului general și să lase acum posibilitatea numirii unui judecător care nu a fost niciodată procuror în funcția de procuror general. Este o întrebare la care eu personal nu am avut decât un singur răspuns: a existat intenția la nivel guvernamental, la nivelul puterii actuale, de a numi o anumită persoană. Pe cine?! Nu vreau să dăm curs unei zvonistici și să propagăm zvonuri în spațiul public.

Justnews: Dar despre amendamentul UDMR privind detașarea la parchetele specializate doar a procurorilor cu gradul profesional de PG? Care a fost retras ulterior…

Stelian Ion: Acest lucru nu arată decât reflexele UDMR de a lovi încă o dată și încă o dată în DNA, în lupta împotriva corupției. Amendamentul UDMR nu făcea altceva decât să sufoce și DNA și DIICOT. Ar fi însemnat blocaj total pe cele două parchete. Era catastrofal și au renunțat în cele din urmă la acest amendament. Dar, așa cum am spus și cu privire la chestiunea legată de poliția judiciară și de numire a procurorilor de rang înalt, acest lucru nu ne arată decât intențiile reale ale UDMR, formațiune care, de cele mai multe ori, nu a acționat independent. A acționat ca vârful de lance al PSD de multe ori în trecut. La fel face și acum, în chestiunile pe care nu și le asumă PSD. Pentru că PSD ar fi afectat politic foarte mult și atunci și le asumă UDMR, pentru că ei din punct de vedere electoral nu pierd. Ei au votanți mult mai stabili și nu pierd electoral foarte mult. Deci, facem foarte mulți pași înapoi, în loc să corectăm aceste legi. De pildă, cu privire la numirea procurilor de rang înalt, trebuia să venim cu o procedură care să dea un rol mai important Secției pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Se vine cu tot felul de amendamente și se face din legile astea un instrument de control politic pe dosare.

Justnews: Credeți că prin anumite amendamente se testează reacții?

Stelian Ion: Da, cei de la Putere încearcă să treacă anumite amendamente. Dacă lumea nu reacționează, ele sunt bune trecute. Sunt în folosul lor, își ating obiectivul. Dacă, dimpotrivă, lumea reacționează, cei din sistemul judiciar, noi din mediul politic, societatea civilă, atunci ridică din umeri și spun că nu susțin amendamentul, cum a făcut de pildă Marcel Ciolacu de la distanță. El ne-a transmis că nu susține amendamentul cu numirea unui judecător ca Procuror general, deși membrii PSD l-au votat cu două mâini. În legătură cu acel amendament mi-e greu să cred că nu se știa ce se votează. Se încearcă strategia asta, să vadă ce ține, ce stârnește sau nu stârnește reacții, astfel încât să poată trece tot ceea ce pot trece, dar fără să stârnească foarte mari valuri. Însă, odată ce ai făcut un gest de felul ăsta, lumea este din ce în ce mai circumspectă și e foarte clar că au gânduri ascunse cu aceste legi și că, de fapt, vor să-și subordoneze justiția.  De aceea spun încă o dată că nu cred că variantele acestea vor putea trece de Comisia Europeană și nu vor putea fi bifate nici pentru PNRR. Să ne amintim că, dincolo de ridicarea MCV, un obiectiv fundamental este să atragem fondurile din PNRR și unul dintre jaloane este intrarea în vigoare până la 30 iunie 2023 a acestor legi. Dar nu oricum, pentru că, în 2021, când am pus pe hârtie proiectul de PNRR  nu am trecut doar modificarea Legilor Justiției. Ci am spus așa:  astfel încât să crească independența magistraților, astfel încât să fie pus un accent mai mare pe criteriul meritocratic în promovarea magistraților și altele.  Se întâmplă lucrurile acestea cu aceste legi? Nu se întâmplă. De aceea, doar votarea lor nu va fi suficientă pentru a se considera că este îndeplinit jalonul din PNRR. Mai avem puțin, trece timpul, trece foarte repede până la jumătatea anului viitor, când Comisia va analiza foarte clar dacă ne-am îndeplinit sau nu obiectivele pe baza acestor criterii. Și așa cum s-a întâmplat și cu legea avertizorilor de integritate. Așa se va întâmpla și cu acest pachet al Legilor Justiției.  S-a modificat într-adevăr Legea avertizorilor, dar s-a modificat foarte târziu și în sens contrar, în sensul în care am slăbit protecția avertizorilor de integritate, iar acum ne aflăm cu legea în procedură de reexaminare. Deși era jalon în PNRR și în martie 2022 trebuia să intre în vigoare legea. Acum ne aflăm cu legea în procedură de reexaminare și cu o procedură de infringement deja pornită împotriva României. Riscăm să blocăm fondurile europene? Eu zic că riscăm și că așa se va întâmpla și cu Legile Justiției.

Justnews: Credeți că la Senat se va schimba ceva?

Stelian Ion: Ne așteptăm la unele modificări la Senat, dar una peste alta nu mă aștept la o îmbunătățire semnificativă, astfel încât să spunem că legile nu constituie o reformă extraordinară, dar măcar nu fac rău, că putem accepta că sunt niște legi noi, că îmbunătățesc pe aici, pe colo, dar nu e ceva extraordinar, însă putem trăi cu ele. Nu, lucrul ăsta nu se va realiza.

Justnews: Deci aceste legi fac rău…

Stelian Ion: Aceste legi fac rău. Dacă ele vor intra în vigoare și vor produce efecte câțiva ani de zile, sistemul judiciar deja slăbit, deja ineficient, deja demoralizat, va sucomba din punctul meu de vedere și va sucomba în interesul celor care dețin puterea nu doar politică, ci și financiară. Acesta este un sistem judiciar gândit acum pentru a fi controlat și nu pentru a se promova pe criterii meritocratice magistrații, ci pe criterii care țin de evaluări subiective. Va fi promovat cel care este tăcut, care nu comentează, iar puterea va fi concentrată în mâna câtorva oameni, care vor putea fi ușor dirijați. Asta este concepția Legilor Justiției și asta este ideea de reformă pe care o propune domnul Cătălin Predoiu și o propune, în definitiv, domnul Klaus Iohannis, pentru că trebuie să fim foarte realiști și să ne dăm seama că legile acestea nu au trecut spre Parlament fără să fi trecut și prin filtrul președintelui.  În momentul în care am venit la Ministerul Justiției cu niște propuneri care regândeau sistemul de numire a procurorilor de rang înalt, regîndeau rolul poliției judiciare în anchetele penale și aveau mai multe elemente de genul acesta, atunci, domnul președinte Iohannis a reacționat foarte ferm și foarte direct și dur în spațiul public, arătând astfel că este atent cu aceste reglementări și că este foarte atent cu ce se întâmplă cu Legile Justiției. Atenția nu i s-a pierdut de atunci și până acum. Și cu siguranță că este foarte atent și în continuare.

 

Justnews.: Ați fost ministrul justiției. Care sunt cele mai mari neîmpliniri, dar și cele mai mari realizări ale mandatului dumneavoastră?

Stelian Ion: Aș începe cu câteva realizări. Ne-am luptat foarte mult în acea perioadă pentru a întări capacitatea instituțională a DNA, a DIICOT și am reușit să trecem o Hotărâre de Guvern pentru a mări numărul de polițiști de poliție judiciară pentru cele două instituții. S-au adoptat niște strategii importante, Strategia privind lupta împotriva criminalității organizate, s-au pus bazele Strategiei naționale anticorupție, pe care am pus-o în procedură de avizare. Și un aspect important: au fost niște momente critice atunci când Curtea Constituțională a dat o decizie care putea să compromită toate dosarele penale sau marea majoritate a dosarelor penale, și anume aceea potrivit căreia ar trebui să fie obligatorie motivarea hotărârilor penale odată cu pronunțarea. Am constituit, la scurt timp după pronunțare, un grup de lucru care a făcut în așa fel încât să avem un proiect de lege pe care l-am pus pe masa parlamentarilor și a fost trecut rapid în 45 de zile, astfel încât să nu înceteze aplicabilitatea dispozițiilor din Codul de procedură penală. A fost un moment de cumpănă, pe care lumea nu l-a simțit, dar care ar fi avut un impact devastator. Apoi, am finalizat Legile Justiției în varianta pe care am avut-o în vedere pentru respectarea avizelor Comisiei de la Veneția, s-au derulat niște proceduri de selecție foarte importante – procurori europeni delegați, judecător la Tribunalul Uniunii Europene, niște proceduri transparente care nu au fost contestate, am pornit concursuri la Administrația Națională a Penitenciarelor, pornisem procedurile de numire a procurorilor de rang înalt…

Justnews: Neîmpliniri?

Stelian Ion: Faptul că am avut blocaje de peste tot, m-a determinat să fac doi pași în spate și să continui să cred că, prin dialog și prin insistențe, se pot debloca lucrurile. Am fost naiv la momentul acela.  Pentru că nu exista nicio voință reală de a se debloca lucrurile în direcția pe care ar fi trebuit s-o urmăm. Și cred că ar fi trebuit la momentul acela să ies public mai ferm, mai explicit și să explic oamenilor ce se întâmplă, să explic care este relația chiar cu președinția și cu domnul președinte Klaus Iohannis.

Justnews: Putem spune că ați avut o comunicare insuficientă sau ineficientă?

Stelian Ion: A fost un fel de de timorare la nivel comunicațional. Și nu atât timorare, cât precauție. Am crezut că dacă nu spun lucrurilor pe nume, nu ies public să spun unor lucruri pe nume, menajez niște orgolii și reușim astfel să depășim niște momente. Realitatea ne-a arătat că lumea a considerat că n-am spus ce trebuia să spunem, atunci când aveam posibilitatea s-o facem. De aceea cred că e foarte important să spui lucrurilor pe nume la momentul potrivit. Sigur, eu am venit și am explicat ce s-a întâmplat cu Legea privind desființarea SIIJ, că nu a fost de acord președintele, dar când vii după terminarea mandatului… E cu totul altceva dacă ai face acest lucru din funcția de ministru. Pe de altă parte, dacă aș fi făcut-o la momentul acela, mi s-ar fi reproșat că n-am dat dovadă de diplomație, de tact, că m-am aruncat cu pieptul înainte, că am pus gaz pe foc și că am determinat tensiuni în coaliție. Sunt convins de lucrul ăsta, sunt convins că lucrurile ar fi stat așa. Și până la urmă, cred că realitatea s-a văzut.  Cine a avut ochi să vadă, a văzut exact cum au stat lucrurile. Și a înțeles ce intenții are fiecare dintre noi cu acest domeniu foarte sensibil al Justiției.

 

Alte articole