Deputatul PNL, Cristian Băcanu, secretar al Comisiei Juridice: prevederea legată de completurile de 3 magistrați trebuie abrogată prin lege, pentru că nu se pot da la nesfârșit Ordonanțe de prorogare

Exclusivitate

Revenirea la completurile de doi magistrați pentru judecarea cauzelor în apel va fi consfințită prin lege, după ce deputatul liberal, Cristian Băcanu, a depus un proiect legislativ care prevede modificarea și completarea articolului 54 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Într-o declarație pentru Justnews, deputatul liberal, fost secretar de stat în Ministerul Justiției anul trecut, a spus că, dacă legea va fi adoptată de noul parlament, măsura introdusă de guvernul Dăncilă în 2018, care prevedea trei judecători pentru apeluri și recursuri, prorogată succesiv de cabinetele Orban și Cîțu, nu va mai avea nicio șansă de a intra în vigoare și va rămâne doar în capitolul încercărilor repetate ale PSD de a destabiliza sistemul judiciar.

Un PSD perseverent în modificări de amploare în Legile Justiției

Social-democrații nu s-au aflat în 2018 la prima încercare de a înlocui completurile de apel cu trei judecători în loc de doi. Prima dată, modificarea a fost operată în 2004, în timpul cabinetului Adrian Năstase, când articolul 57 al primei variante a Legii 304 prevedea că aceste cauze se judecă în format de trei magistrați, începând cu 1 ianuarie 2005. Nici atunci, măsura nu a apucat să intre în vigoare, din aceleași motive pentru care și în ultimii trei ani a fost mereu amânată: subdimensionarea aparatului judecătoresc, faptul că volumul de activitate care ar fi intrat în sarcina judecătorilor ar fi crescut în mod considerabil sau chiar s-ar fi dublat, aspect care ar fi îngreunat actul de justiție. Guvernul Dăncilă nu a ținut însă cont nici de aceste aspecte și nici de faptul că CSM a dat aviz negativ proiectului, arătând viciile grave de fond ale propunerii, neconstituționalitatea și disfuncționalitățile pe care multe dintre prevederile proiectului le-ar fi putut genera în sistemul judiciar. Pentru ca modificarea să nu își producă efectele, guvernul Orban și-a asumat răspunderea, în 2019, pentru prorogarea ei, iar cabinetul Cîțu a fost nevoit să adopte o ordonanță de urgență, la final de decembrie 2020, tot pentru a amâna intrarea actului normativ în vigoare.

Șmecheria PSD: toate dosarele penale trebuiau reluate de la zero

Deputatul liberal, Cristian Băcanu, susține că prevederea trebuie abrogată prin lege, în urma unei dezbateri în parlament, tocmai pentru că nu se pot da la nesfârșit ordonanțe de urgență de prorogare: ,,În 2018, Partidul Social Democrat a inițiat această modificare legislativă pe care a și adoptat-o în parlament, din punctul meu de vedere pentru a bloca modul în care funcționează completurile de trei. Dacă această prevedere intra în vigoare, ar fi fost foarte multe dosare în zona penală (pe ei îi interesa această zonă), dar lucrurile s-ar fi întâmplat la fel cam peste tot, care ar fi trebuit luate de la zero. Probele ar fi trebuit readministrate în fața completului legal învestit, adică cel format din trei judecători. Practic, toate dosarele din apel se reluau! O luau de la capăt cu judecata. Mai mult, magistrații ar fi devenit foarte aglomerați și probabil că o mare parte dintre judecătorii care atinseseră vârsta de pensionare ar fi cerut să iasă la pensie, pentru că ar fi fost imposibil să facă față unei asemenea solicitări de ordin procedural. Sistemul judiciar în calea de atac a apelului ar fi fost paralizat. O parte dintre instanțele care judecă apeluri mai judecă și alte căi de atac. De exemplu, în civil, Curtea de Apel poate judeca și recursuri, la fel și pentru Tribunal. Și gândiți-vă că practic am fi avut un impact direct și asupra completurilor de recurs, pentru că ar fi fost aceeași judecători care intrau și în apel și în recurs. Sunt alte instanțe, cum ar fi Tribunalul, care judecă și-n apel, și în fond. Tribunalele pot fi și instanțe de fond, atât în penal cât și în civil, dar și instanțe de apel. Cu precădere, în privința tribunalelor lucrurile ar fi fost extrem de complicate.”

Cristian Băcanu a mai declarat pentru Justnews că nu a cerut ca proiectul său să fie dezbătut în parlament în regim de urgență, pentru că este de părere că fiind vorba de Legile Justiției, lucrurile trebuie să fie transparente și să fie adoptate în urma unei dezbateri în societate.

Subdimensionarea personalului și supraîncărcarea cu dosare

În octombrie 2020, schema totală de posturi de judecător la nivelul Curților de Apel era de 919, fiind vacante 67 de posturi ( 7,29%), iar schema totală de posturi de judecător la nivelul Tribunalelor era de 1.692, fiind vacante 202 posturi (11,93%). În ceea ce priveşte volumul de activitate la nivelul instanţelor care soluționează apeluri, în Raportul privind starea justiţiei în anul 2019, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii se arată că există instanțe care au un grad de încărcare dublu față de media națională, volumul ridicat de activitate fiind prezentat ca una din vulnerabilitățile sistemului judiciar. Potrivit documentului, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiție, în anul 2019, unui magistrat i-au revenit, în medie, 1.153 de cauze. La Curțile de Apel, media a fost de 544 de dosare, iar la Tribunale – unui judecător i-au revenit, în medie, 654 cauze.

foto: facebook.com

spot_img

Articole recente

Cum s-a redus, la apel, de 4 ori cuantumul daunelor morale acordate unui funcționar al CJ Ialomița, achitat într-un dosar DNA

În februarie 2015, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie anunțau că au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale...

Mai multe articole din aceeași categorie