În toamna anului 2016, reclamantul Davood Soleymani Khah a depus o cerere, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă, în care a solicitat instanței:
- obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice la plata sumei de 5.000.000 euro, din care l.000.000 euro reprezintă daune materiale, iar 4.000.000 euro reprezintă daune morale suferite de acesta ca urmare a arestării preventive prin privarea nelegală de libertate, duratei procesului (de peste 6 ani şi 5 luni) și a prejudiciilor materiale, familiale, personale și din punct de vedere al sănătăţii suferite;
- obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente sumei de 5.000.000 euro începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată sau a sumei care se va stabili cu titlu de daune materiale şi morale, până la achitarea integrală a sumei stabilite cu titlu de daune
- obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate în dosar.
Cu privire la fondul cauzei, reclamantul a invocat în cererea sa, consemnată de rejust.ro, că Statul Român are obligația să-l despăgubească motivat de faptul că a fost adoptată față de el o soluție de achitare în cadrul unui proces penal și că, în cadrul procedurii penale ce s-a desfășurat împotriva sa, a fost privat de libertate în perioada 29.01.2010-18.06.2010 (aproape 5 luni). Reclamantul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 349/D/P/2007 din 09.08.2010 al Parchetului de pe lângă ICCJ-DIICOT pentru săvârșirea infracțiunilor aderare la un grup infracțional organizat şi spălare de bani. DIICOT a susținut, într-un comunicat menționat de Ziare.com, că Davood Soleymani Khah făcea parte dintr-o rețea specializată in trimiterea unor importante sume de bani prin metode tip Hawalla și condusă de sirianul Yakhni Abdulkader, cercetat pentru evaziune fiscala, contrabanda si spalare de bani. Potrivit procurorilor, „membrii grupului colectau sume de bani de proveniență ilicită, de la cetățeni de origine chineză si arabă, rezidenți în România, sumele fiind apoi schimbate în diverse valute, in mod ilegal, cu sprijinul deținătorilor unor case de schimb valutar”. Sumele în valută erau apoi predate unor curieri care părăseau Romania, cu destinatia Siria sau Turcia, fiind ulterior transferate, la cererea persoanelor care comandau transferul, către alte destinatii. În decizia penală din 06.04.2016 pronunţată în dosarul penal instrumentat de DIICOT s-a reţinut că Davood Soleymani Khah a săvârșit operațiuni de schimb valutar pe piața neagră, care constituie acte ilicite, numai că acestea nu pot fi reținute că acte de aderare la grupul infracțional sau ca acte de spălare de bani.
După ce în toamna lui 2018 Tribunalul București a respins cererea ca neîntemeiată, Davood Soleymani Khah a atacat soluția la Curtea de Apel București, care i-a dat parțial dreptate:
• Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Admite în parte acțiunea. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 20.000 euro, în echivalent în lei la data plăţii, cu titlu de daune morale, precum şi la plata dobânzii legale aferente începând cu data introducerii acţiunii 30.09.2016 şi până la data plăţii efective. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinței. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, astăzi, 23.02.2022.
În motivare, instanța de apel a apreciat că, în raport de circumstanțele concrete ale cauzei, respectiv de durata de 4 luni şi 19 zile a arestului preventivă, de suferinţele fizice şi psihice reţinute, suma de 20.000 euro constituie o compensație echitabilă. Curtea a considerat necesară punerea în balanţă pe de o parte a necesității acordării unei reparații suficiente şi pe de altă parte a păstrării caracterului daunelor morale de satisfacţie echitabilă. Acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral, chiar într-un cuantum substanțial mai mic de cât cel cerut de apelantul reclamant, împreună cu constatarea intrinsecă a încălcării drepturilor acestuia este apreciată ca fiind o modalitate de reparație echitabilă pentru prejudiciul moral suferit de reclamant.
Decizia a nemulțumit ambele părți, care au atacat-o cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. La termenul de săptămâna trecută, instanța supremă a respins, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul Soleymani Khah Davood, precum şi de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, împotriva deciziei nr. 288A din 23 februarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă. Decizia este definitivă.
