Celebrul chirurg urolog Mihai Lucan a pierdut definitiv procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție cu Agenția Națională de Integritate.
Detalii soluţie: Respinge excepţia tardivităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate. Respinge recursul formulat de reclamantul Mihai Lucan împotriva sentinţei civile nr. 4495 din 5 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 28 ianuarie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Anterior, în data de 5.11.2018, și Curtea de Apel București a respins, ca nefondată, cererea de anulare a Raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate.
Contracte cu firma familiei
Un comunicat, emis în data de 13 februarie 2018, informa că Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă de către LUCAN MIHAI, fost medic șef secție – Secția Clinică Urologie II din cadrul Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca, și fost membru în Consiliul de Administrație al Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca. În perioada 26 iunie 2012 – 30 decembrie 2016, S.C. LUKMED S.R.L., societatea comercială la care acesta împreună cu soția au calitatea de asociați, iar fiul său calitatea de administrator, s-a aflat în relații contractuale cu Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca, în sensul încheierii unui contract de prestări servicii medicale și a patru acte adiționale pentru prelungirea duratei acestuia. Persoana evaluată a încălcat astfel dispozițiile art. 178, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 95/2006 potrivit căruia: „constituie conflict de interese deţinerea de către manager persoană fizică, manager persoană juridică ori reprezentant al persoanei juridice de părţi sociale, acţiuni sau interese la societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii comerciale cu spitalul la care persoana în cauză exercită sau intenţionează să exercite funcţia de manager. Dispoziţia de mai sus se aplică şi în cazurile în care astfel de părţi sociale, acţiuni sau interese sunt deţinute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei în cauză”, art. 185, alin. (15) din același act normativ potrivit căruia: „Dispoziţiile art. 178 alin. (1) lit. c), d), e) şi g) referitoare la incompatibilităţi şi ale art. 178 alin. (2) referitoare la conflictul de interese, sub sancţiunea rezilierii contractului de administrare şi a plăţii de despăgubiri pentru daunele cauzate spitalului, în condiţiile legii, se aplică şi şefilor de secţie, de laborator şi de serviciu medical din spitalele publice” și art. 187, alin. (13) din același act normativ potrivit căruia: „Dispoziţiile art. 178, alin. (2) referitoare la conflictul de interese se aplică şi membrilor consiliului de administraţie”.
Interdicție la funcții publice 3 ani
Potrivit articolului 25, aliniatul 2 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, „persoana eliberată sau destituită din funcție […] sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.”
Probleme cu justiția
Pe lângă disputa cu ANI, Mihai Lucan a avut și probleme de ordin penal. El a fost denunțat pentru fapte de corupție de către deputatul USR Emanuel Ungureanu, dar ancheta demarată de DIICOT bate pasul pe loc. Ulterior Mihai Lucan a făcut plângeri pe numele procurorului DIICOT care a instrumentat inițial dosarul și a unui ofițer BCCO.
Eminent chirurg
Wikipedia scrie că, în anul 1980, Mihai Lucan a participat la efectuarea primului transplant renal din România, făcând parte din echipa condusă de profesorul Eugeniu Proca, împreună cu profesorul Anghel Popescu. În anul 2003 a realizat prima nefrectomie laparoscopică pentru transplant asistată robotic și de telemedicină din lume, împreună profesorul Ralph Senner din Munchen. În anul 2004 profesorul Mihai Lucan a efectuat primul transplant combinat de rinichi și pancreas. În 2010 a efectuat primul transplant de rinichi de la un cadavru, în premieră în Europa de Est. În decursul carierei, a efectuat zeci de mii de operații urologice și de intervenții endoscopice și laparoscopice, precum și mii de transplanturi renale.
foto: agerpres.ro
