Federația Română de Canotaj este uniunea structurilor sportive de canotaj din toată țara si una dintre cele mai vechi federații sportive nationale, constituită la Arad în 1925 și afiliată la Federația Internațională de Canotaj în 1927. Prin valoarea rezultatelor obținute constant în competițiile mondiale și olimpice, se află printre primele ramuri sportive ale sportului românesc și printre primele națiuni in canotajul mondial.
Federația Română de Pescuit Sportiv este o structură sportivă de interes național ce desfășoară, organizează și promovează activitatea de pescuit sportiv din România. Înființată în anul 2011, este membră a Confederației Internaționale de Pescuit Sportiv. Federația Română de Pescuit Sportiv este condusă de Ștefan Popescu care, în martie 2024, solicita Legislativului să ia măsuri pentru intrarea în legalitate a organizării sportului românesc de performanță. „Eu îmi dau seama de gravitatea afirmațiilor mele, de aceea menționez mereu articolele din lege. Tocmai ca să nu pot fi acuzat că aș veni doar cu idei preconcepute, personale, pornite din nu știu ce interese. Nu, vreau doar să se intre în legalitate! Fiindcă în orice litigiu, oricine poate câștiga împotriva federațiilor, tocmai fiindcă nu sunt constituite legal. ANS nu poate stabili bugetele pentru federații, ci Ministerul de Finanțe, care stabilește și apoi verifică metodologia de acordare a banilor prin unitățile subordonate, ANAF, Curtea de Conturi și altele. Așa spune Legea sportului la articolul 71. De aceea am cerut în instanță și anularea Ordinului 477, prin care, la început de an, ANS anunța împărțirea bugetelor federațiilor. Bugetele solicitate sunt stabilite de federații, nu le dă ANS cât vrea. Dar dacă printr-un ordin intern, de la finalul anului trecut, s-a stabilit că până și organele de conducere ale federațiilor, entități autonome, nu pot fi recunoscute fără avizul ANS, ce să mai spunem?! Și nimeni nu zice și nu face nimic, deși se încalcă flagrant legea” – declara publicației Gazeta Sporturilor președintele FR Pescuit Sportiv.
Procesul
Cu câteva luni înainte, în noiembrie 2023, Federația Română de Pescuit Sportiv, în calitate de reclamantă, a înaintat, pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a Civilă, o cerere prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Federația Română de Canotaj, dizolvarea acesteia din urmă. În motivarea cererii, reclamanta a invocat nulitatea absolută a actului constitutiv al pârâtei raportat la art. 6 și 35 din OG nr. 26/2000, precum şi să se constate că pârâta s-a constituit cu încălcarea legii și ordinii publice. Referitor la nulitatea actului constitutiv, reclamanta a arătat că din actul constitutiv al pârâtei lipsesc datele de identificare ale membrilor asociați, fiind trecute doar denumirea și adresa acestora, fapt de natură a deruta instanța de judecată. În acelaşi timp, lipsește exprimarea voinței de asociere care trebuie exprimată explicit de organele de administrare ale membrilor asociației. În final, patrimoniul inițial al asociației nu a fost constituit prin aportul membrilor asociați, ci printr-o deturnare de fonduri din bugetul Agenției Naționale pentru Tineret și Sport. Reclamanta a mai invocat un interes de ordine publică, motivat de faptul că pârâta beneficiază de finanțare din fondurile publice și că o eventuală dizolvare a acesteia ar preîntâmpina o pagubă iminentă constând in irosirea fondurilor publice.
În aprilie 2024, Tribunalul București a respins cererea de chemare în judecată ca lipsită de interes, concluzionând că reclamanta nu justifică un interes direct, nemijlocit şi individual care să se poată realiza pe calea justiţiei și nu a dovedit şi nici măcar susţinut că prin dizolvarea pârâtei ar obţine un folos practic, concret ci, doar a invocat un interes general, constând în prejudicierea bugetului de stat fără ca acest interes general să fie grefat pe unul personal.
Apelul, în zadar
Federația Română de Pescuit Sportiv a atacat în zadar sentința Tribunalului București. În data de 18 februarie 2025, Curtea de Apel București, chiar la primul termen de judecată, a respins apelul ca nefondat, soluția fiind definitivă. În motivarea consemnată de rejust.ro, instanța a menționat că apelanta reclamantă nu justifică absolut niciun interes determinat şi nici personal, întrucât nu obţine pentru sine absolut niciun folos practic prin dizolvarea intimatei pârâte. În primul rând, apelanta reclamantă nu are absolut nicio legătură cu intimata pârâtă, cele două federații având domenii de activitate distincte (pescuit sportiv vs canotaj), iar o federație nu poate constitui o altă federație, conform art. 35 din Legea nr. 69/2000, potrivit căruia federațiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes naţional, constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociațiilor județene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport. De altfel, însăşi apelanta reclamantă a menţionat că nu invocă un interes personal, ci unul general, făcând referire la art. 37 C.proc.civ., dar acest text legal nu este incident în speţă. Astfel, conform art. 37 C.proc.civ., în cazurile şi condiţiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări şi de persoane, organizaţii, instituţii sau autorităţi, care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situaţii speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. Or, din analiza logico-juridică a prevederilor art. 37 C.proc.civ. rezultă că, doar în anumite situaţii expres prevăzute, legea conferă legitimitate procesuală activă unor persoane care nu invocă un interes direct sau personal. Aşadar, legea trebuie să prevadă în mod expres această posibilitate ca o persoană care nu invocă un interes personal să poată iniția o acţiune în interesul altei persoane, ceea ce în speţă nu este cazul. Pe de altă parte, aspectele privind bugetarea pe care o realizează Statul Român pentru federațiile sportive, invocate de către apelanta reclamantă pentru a justifica interesul în declanşarea acţiunii civile pendinte, sunt aspecte pur speculative, eventuala dizolvare a intimatei pârâte neavând drept consecinţă majorarea bugetului apelantei reclamante. Concluziv, invocarea unui aşa zis interes general/public pentru ca o federaţie să funcționeze în mod legal nu este de natură a justifica interesul exercitării unei acţiuni în dizolvarea respectivei federaţii, cerinţa legală de exercitare a acţiunii civile, în discuţie fiind cea ca interesul să fie personal şi determinat, dar în speţă nu este îndeplinită această condiţie.
