Guvernul PSD-PNL și-a exprimat recent poziția referitoare la propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, inițiată de deputatul USR Diana Buzoianu împreună cu un grup de parlamentari USR (Plx.521/2023, Bp.428/2023).
Astfel, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a anunțat că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, ce viza organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM) ca unitate de parchet specializată în combaterea infracțiunilor împotriva mediului înconjurător, cu personalitate juridică, ce funcționează ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și este condusă prin intermediul procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM). Guvernul a arătat că, în prezent, pentru îmbunătățirea cadrului legal și instituțional privind prevenirea și combaterea infracțiunilor de mediu, a fost înființat în cadrul Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, Biroul de combatere a infracțiunilor de mediu, așa cum rezultă din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1106/2023 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a parchetelor.
În opinia Executivului, deși înființarea unei structuri speciale de investigare a infracțiunilor de mediu poate prezenta avantaje legale de eficiența combaterii infracționalității în acest domeniu, în egală măsură, acest demers este de natură să genereze serioase vulnerabilități în privința organizării funcționării Ministerului Public. Astfel, înființarea noii structuri ar agrava mai mult deficitul de personal la nivelul Ministerului Public, aflat într-o precaritate notorie, prin migrarea personalului cu aptitudini superioare către noua direcție. O altă problemă o reprezintă procedura legată de evaluarea competenței speciale de investigare a cauzelor, mai ales când infracțiunile de mediu vin în concurs cu infracțiunile de drept comun sau cu infracțiuni aflate în competența exclusivă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) sau Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Propunerea legislativă prevede că urmărirea penală a tuturor infracțiunilor de mediu prevăzute la art. 11 alin. (1) se va face în mod obligatoriu de către procuror, fără a se ține cont de faptul că unele dintre infracțiunile enumerate pot fi fapte minore, de o gravitate redusă, iar tendința la nivel european este ca infracțiunile de mediu să fie instrumentate de organele de poliție în sistemul supravegherii urmăririi penale de către procuror. În plus, printr-o eventuală detașare a agenților și ofițerilor de poliție judiciară specializați în domeniul infracțiunilor de mediu în cadrul DIIM, numărul și așa redus de specialiști s-ar diminua considerabil, iar activitatea celor care nu fac obiectul detașării va fi afectată și încărcată în mod vădit. Astfel, înființarea DIIM nu ar trebui să se realizeze cu destructurarea unităților de poliție, deoarece Poliția Română reprezintă un pilon important al Ministerului Afacerilor Interne, fiind structura care are un rol major din perspectiva asigurării climatului de legalitate mediului de afaceri, prevenirea și combaterea criminalității, în special al infracționalității organizate și transfrontaliere.
