Nelu Ciobanu este secretar de stat la Ministerul Justiției, numit în februarie 2020, pe filieră PSD, după ce a candidat pentru funcția de consilier local în Sectorul 5 din partea partidului Pro România. Fost șef serviciu la Direcția Națională Anticorupție, procuror general militar, procuror general militar adjunct, șef adjunct secție în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și director adjunct al Institutului Național al Magistraturii, Nelu Ciobanu s-a pensionat din magistratură în 24 februarie 2017. CV-ul acestuia, aici.
Incidentul, contravenția și procesul de anulare a amenzii
La scurt timp după pensionare, în data de 2 martie 2017, Nelu Ciobanu a fost sancționat contravențional de către agentul șef de poliție, XXX, angajat al Brigăzii Rutiere București, care a întocmit un proces verbal de constatare și sancționare a contravenției, prin care i-au fost aplicate o amendă în sumă de 290 lei (2 puncte-amendă) și 2 puncte de penalizare, reținându-se în sarcina sa că, la orele 16.05, a oprit autoturismul său în zona de acțiune a unui indicator “Oprirea Interzisă”. În 17.03.2017, Nelu Ciobanu a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, la Judecătoria Sectorului 3 București, prin care a solicitat anularea procesului verbal menționat, restituirea amenzii și anularea celor 2 puncte de penalizare. Judecătorii i-au dat dreptate, constatându-se că fapta contravențională, presupus a fi săvârșită de către Nelu Ciobanu, nu există.
Daune morale de 4.000 lei
Întrucât a considerat că sancționarea sa contravențională a fost nelegală și abuzivă, fapt confirmat de altfel de instanțele de judecată (prin Decizia definitivă din 30.01.2018 a Tribunalului București), Nelu Ciobanu a chemat în judecată, la data de 03.03.2020, pe agentul de poliție XXX și DGPMB BRIGADA RUTIERĂ, solicitând Judecătoriei Sectorului 3 obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 4.000 lei, reprezentând daune morale pentru prejudiciile nepatrimoniale produse prin întocmirea nelegală a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției pentru o faptă care nu a existat, publicarea hotărârii de condamnare pe cheltuiala lor și plata cheltuielilor de judecată. Actualul secretar de stat din Ministerul Justiției a argumentat, în motivarea consemnată de rejust.ro, că sancționarea sa contravențională i-a produs atunci suferințe, care au fost amplificate de starea de sănătate precară pe care o avea la momentul respectiv. Mai mult, dat fiind faptul că se bucură de notorietate publică și de o bună reputație în cadrul sistemului judiciar, al celui militar, dar și în cadrul societății, fiind perceput ca un om corect și care respectă cu strictețe legea, sancționarea sa contravențională pentru încălcarea legislației rutiere a fost de natură – în opinia lui Nelu Ciobanu – să îi afecteze reputația și prestigiul, membrii familiei, colegii, prietenii și publicul larg aflând la momentul respectiv că a încălcat efectiv legea din poziția de magistrat/fost magistrat. Animat de faptul că i s-a produs o nedreptate, fostul procuror militar a mai spus că acțiunea de chemare în judecată are ca scop imediat evitarea situației ca, pe viitor, și alți cetățeni inocenți să fie sancționați pentru fapte care nu există, precum și responsabilizarea polițiștilor care ar trebui să fie conștienți de consecințele faptelor lor asupra celor pe care îi sancționează contravențional, dar și de răspunderea juridică ce le incumbă ulterior pentru eventualele lor fapte ilicite săvârșite în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
Nu orice faptă ilicită, chiar dovedită, conduce automat la daune morale
În decembrie 2020, Judecătoria Sectorului 3 a respins cererea ca neîntemeiată. Judecătorul a explicat că pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală trebuie întrunite în mod cumulativ următoarele condiții: existența faptei ilicite; existența prejudiciului; existența legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; existența vinovăției autorului. Magistratul a constatat că, din probele administrate, a rezultat doar faptul că procesul-verbal de contravenție încheiat de pârât era nelegal, fiind anulat prin sentință definitivă, precum și faptul că agentul de poliție nu a ținut cont de susținerile fostului procuror în sensul că erau incidente dispozițiile legale conform cărora nu se consideră oprire imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, dacă prin această manevră nu a fost perturbată circulația pe drumul public respectiv, nefiind dovedit faptul că polițistul ar fi avut o atitudine necorespunzătoare, respectiv, replici ironice și disprețuitoare în discuțiile cu Nelu Ciobanu. Or, instanța a apreciat că discuțiile contradictorii dintre reclamant și pârât cu privire la existența dispozițiilor legale referitoare la legislația rutieră și încheierea procesului-verbal de contravenție, ulterior anulat, nu constituie fapte ilicite de natură să producă prejudicii morale. Nici caracterul public al procesului având ca obiect plângere contravențională nu a fost prin sine de natură a afecta onoarea și reputația reclamantului, având în vedere că informațiile publicate pe portalul instanțelor de judecată cuprind și soluțiile pronunțate în dosar care fac dovada faptului că procesul-verbal de contravenție prin care fusese sancționat reclamantul a fost declarat nelegal, fiind anulat.
Mai mult, instanța a explicat că într-o cauză în care se solicită daune morale, nu este suficient să se facă dovada unei fapte ilicite, ci trebuie să fie invocat un prejudiciu concret prin care au fost afectate drepturile nepatrimoniale invocate, să se facă dovada existenței acestuia, precum și a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, doar cuantificarea prejudiciului urmând a fi lăsată la aprecierea instanței, iar nu și existența prejudiciului. Astfel, nu orice faptă ilicită, chiar dovedită, conduce automat la acordarea unor daune morale, contrar susținerilor reclamantului făcute în acest sens. Orice atingere, printr-o faptă ilicită, a unui drept nepatrimonial, trebuie să fie de o anumită gravitate ca să poată fi temei al acordării unor daune morale. Așadar, pentru acordarea unor daune morale trebuie ca pragul de intensitate de lezare a valorii să fie peste un anumit minim, minim care în opinia judecătorilor, nu a fost atins în această speță.
Eșec și la apel și la recurs
Nemulțumit de soluția instanței de fond, Nelu Ciobanu a atacat-o la Tribunalul București, care, în decembrie 2021, a respins apelul ca nefondat. Actualul secretar de stat de la Justiție a continuat micul său război cu agentul de poliție (între timp pensionat) și Brigada Rutieră, atacând soluția cu recurs. În septembrie anul trecut, la capătul a aproape doi ani și jumătate de procese, Curtea de Apel București a tranșat definitiv conflictul, respingând recursul lui Nelu Ciobanu ca nefondat.
