Justnews.ro

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au dat definitiv dreptate Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), care fusese dată în judecată de Roxana Andreea Iordănescu, șefa Departamentului Back Office Securities, Trezorerie și Plăți din BCR SA.  Roxana Andreea Iordănescu, care a fost apărată în acestă dispută cu ASF de SPRL Clifford Chance Badea, a fost sancționată cu avertisment prin Decizia A.S.F. nr.312/02.03.2018. Ulterior a formulat plângere prealabilă împotriva Deciziei A.S.F., solicitând revocarea acesteia și anularea în parte a Procesului-Verbal.   Prin  Decizia nr. 548 / 04.05.2018 privind plângerea prealabilă formulată de către Roxana Andreea Iordănescu împotriva Deciziei A.S.F. nr. 312/02.03.2018, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a respins plângerea.  În consecință, Roxana Andreea Iordănescu s-a adresat instanței, respectiv Curții de Apel București și apoi Înaltei Curți de Casație și Justiție, cerând suspendarea executării respectivului act administrativ.

Curtea de Apel București, prin Hotărârea nr 4848/2018, a decis să respingă cererea ca neîntemeiată, iar mai apoi recursul declarat de recurenta-reclamantă Iordănescu Roxana Andreea a fost respins și de judecătorii ICCJ.

Motivarea judecătorilor

Judecătorii au motivat că, pentru admiterea unei cereri de suspendare a executării, trebuiau  îndeplinite cumulativ două condiții: cazul să fie bine justificat ( împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ) și paguba să fie iminentă (prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public).

Reclamanta Iordănescu Roxana Andreea a susținut că decizia, prin care a fost sancționată cu avertisment, nu a identificat în mod concret fapta contravențională săvârșită în exercitarea atribuțiilor de serviciu, vinovăția în săvârșirea acestei fapte precum și gradul de pericol social existent ca urmare a săvârșirii faptei contravenționale; ea a apreciat că, în mod greșit, ASF a constatat că este responsabilă de modul de funcționare al aplicației BCR Broker în ceea ce privește afișarea comisioanelor aferente tranzacțiilor desfășurate; ori, Roxana Andreea Iordănescu afirma că raporturile sale de serviciu privesc activitatea post-tranzacționare/back – office și că aplicația BCR Broker nu ar fi fost o aplicație utilizată de acest departament; ASF a considerat că BCR, prin programul BCR Broker, a încălcat dispozițiile art 119 alin. (I) IU. a) din Regulamentul 32/2006, fiindcă această aplicație nu ar fi afișat în mod corect comisioanele aplicate tranzacțiilor desfășurate.

Reclamanta Iordănescu Roxana Andreea a argumentat, în susținerea pagubei iminente, că prejudiciul ireparabil se referea la imposibilitatea ulterioară de a accede într-o funcție de conducere în cadrul BCR din cauza faptului că, potrivit cerințelor speciale prudențiale ale BNR, sancțiunile impuse de către ASF sunt luate în calcul la determinarea reputației persoanei respective și pot determina refuzul avizului BNR la momentul numirii sale într-o funcție de conducere.

Susținerea reclamantei, în sensul că va fi împiedicată să acceadă într-o funcție de conducere nu echivalează însă, în opinia judecătorilor, cu dovada pagubei iminente. În ce privește cerința cazului bine justificat, Curtea de Apel București a constatat că reclamanta nu a relevat împrejurări de fapt sau de drept care să fie de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității deciziei de sancționare cu avertisment.  În consecință, având în vedere faptul că reclamanta Iordănescu Roxana Andreea nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor privind cazul bine justificat și paguba iminentă, judecătorii au respins  cererea de suspendare a executării ca nefondată.

 

Alte articole