Afacerea Proinvest
În decembrie 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Adrian Simionescu, la data faptelor deputat PSD şi acţionar în cadrul societăţii comerciale Fan Speed din Bulgaria (de drept până în 2013 şi de facto în 2014), şi pe Marian Fişcuci, la data faptei administrator al SC Proinvest SRL Alexandria (persoană juridică trimisă de asemenea în judecată în acest dosar). Marian Fișcuci, prietenul şi fostul coleg de liceu al lui Liviu Dragnea, a fost totodată primul patron al companiei Tel Drum, societate privatizată pe vremea când Dragnea era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
Procurorii DNA au susţinut că, în perioada 2012 – 2014, Marian Fişcuci, prin SC Proinvest SRL Alexandria, a achiziţionat din spaţiul intracomunitar utilaje agricole de la firme consacrate în domeniu, pe care le-a livrat beneficiarilor – firme româneşti. În acest lanţ economico – financiar a introdus o verigă fictivă, respectiv firma bulgărească Fan Speed Nikopole, controlată de Adrian Simionescu, căreia îi erau livrate utilajele agricole, iar aceasta le livra beneficiarilor finali din România. Totodată, la sediul Proinvest se întocmeau formal documente care atestau livrările fictive menţionate.
Modul de operare, arată DNA, era următorul: iniţial se identificau beneficiarii – firme româneşti şi se perfectau înţelegeri cu administratorii acestor societăţi interesate în achiziţionarea de utilaje agricole. Acestora li se promitea vânzarea de utilaje procurate preponderent din Germania, Olanda şi Franţa, prin intermediul SC Proinvest SRL, care era şi dealer-ul autorizat al firmelor producătoare. După identificarea firmelor interesate din România care erau şi beneficiari finali, utilajele erau achiziţionate din statele menţionate şi transportate şi depozitate la sediul SC Proinvest SRL. Anchetatorii considerau că, dacă Proinvest SRL ar fi procedat direct la revânzarea acestora către firmele româneşti – destinatarii finali, tranzacţia comercială ar fi fost generatoare a obligaţiei de plată a TVA, prin urmare Proinvest SRL ar fi fost obligată să plătească TVA către bugetul de stat.
Tranzacţiile comerciale realizate de firma bulgărească Fan Speed către beneficiarii finali, firme din România, erau scutite de TVA întrucât aveau regim de tranzacţii intracomunitare. Prin simularea acestor livrări de bunuri către Fan Speed Bulgaria, SC Proinvest SRL Alexandria ar fi prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 5.692.644 lei, reprezentând TVA de plată, administratorul societăţii în toată această perioadă fiind inculpatul Fişcuci Marian”, susținea DNA.
Latura penală a dosarului Proinvest
În iunie 2021, un complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv pe Marian Fişcuci, de acuzația de săvârşire a infracţiunii de evaziune fiscală în dosarul Proinvest, după o soluție similară pronunțată de instanța inferioară, completul de 3 judecători de la ÎCCJ. La rândul său, Adrian Simionescu a scăpat de acuzația de complicitate la evaziune fiscală. Judecătorii au constatat că faptele de care erau acuzați cei doi nu erau prevăzute de legea penală. Hotărîrea a fost luată în unanimitate. Fostul deputat PSD a primit totuși o condamnare, de 1 an şi 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută (numai în ceea ce priveşte operaţiunile comerciale efectuate în legătură cu societatea FAN SPEED din Bulgaria), dar s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani. conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal. Instanța a mai dispus confiscarea de la Adrian Simionescu a sumei de 638.085 lei – folosul necuvenit rezultat în urma săvârşirii infracţiunii.
Latura civilă a dosarului Proinvest
În data de 13.07.2021, Agenția Națională de Administrare Fiscală, în calitate de reclamant, cheamă în judecată pe pârâții Marian Fișcuci, Adrian Simionescu și SC Proinvest SRL, solicitând unui complet al Secției Civile a Tribunalului Teleorman să dispună obligarea pârâţilor la repararea integrală a prejudiciului produs bugetului de stat, în cuantum de 5.692.644 lei, prejudiciu la care s-au adăugat obiigaţii fiscale accesorii calculate de la data când obligaţia a devenit scadentă şi până în ziua efectuării integrale a plăţii.
La mai puțin de 6 luni de la chemarea în judecată, judecătorii pronunță o primă soluție, în favoarea pârâților:
- Solutia pe scurt: Respinge excepția prescripției invocată de pârâta S.C Proinvest SRL, prin întâmpinare. Respinge excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtul Fișcuci Marian, prin întâmpinare. Respinge acțiunea, ca nefondată. Obligă pe reclamantă la plata către pârâta S.C Proinvest SRL a cheltuielilor de judecată în cuantum redus de 7000 lei, reprezentând onorariu avocat. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Teleorman.Pronunțată azi, 05.01.2022 și pusă la dispoziția părților prin grefa instanței.
În motivarea sentinței, consemnată de rejust.ro, instanța a explicat că, pentru atragerea răspunderii civile delictuale, este necesară îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 1357 c.civ., şi anume fapta ilicită, vinovăţia, prejudiciul şi legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu. În cauza supusă judecății, reclamanta ANAF nu a făcut dovada îndeplinirii acestora. În ce priveşte prima condiţie menţionată, s-a constatat că nu s-a probat faptul că pârâţii au săvârşit o faptă ilicită. Instanța a explicat că „pârâții au profitat, într-adevăr, de anumite lacune legislative”, dar aceasta nu constituie o faptă ilicită în sensul art. 1357 c.civ., pentru a atrage răspunderea delictuală a acestora. Pârâţii „au acţionat cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în materie, chiar dacă scopul lor a fost evitarea plăţii TVA-ului şi obţinerea de avantaje faţă de concurenţă”. Contrar celor susţinute de reclamanta ANAF, pârâţii nu au realizat operaţiuni fictive, aşa cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 241/2005, şi anume operaţiuni care nu există în fapt. Vinovăţia pârâţilor s-ar fi putut analiza şi, eventual, reţine în situaţia în care pârâţii ar fi săvârşit o faptă ilicită, ceea ce în cauză nu s-a probat, aşa încât nici această condiţie nu este îndeplinită. La fel, neexistând o faptă ilicită şi un prejudiciu în sensul art. 1357 c.civ., nu se poate discuta nici de o legătură de cauzalitate între acestea.
Soluția Tribunalului Teleorman a fost atacată cu apel de ANAF, dosarul ajungând pe masa judecătorilor Curții de Apel București (CAB). Joi, 20 aprilie 2023, instanța a decis să respingă apelul ca nefondat. Soluția judecătorilor CAB nu este definitivă și mai poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
