Ce probleme în justiție are „Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050”

Exclusivitate

„Strategia Energetică a României 2020 – 2030, cu perspectiva anului 2050” este un document programatic care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic din România în viitorii ani, făcând totodată proiecţii până în 2050.

Avizul de Mediu

În 4 noiembrie 2020, ca urmare a notificării adresate de Ministerul Energiei (ulterior Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis Avizul de Mediu 53/4.11.2020 pentru “Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050”.   O primă dezbatere publică legată de document a avut loc în 15.10.2019, la sediul Bibliotecii din cadrul Universității Politehnice București, cu participarea reprezentanţilor Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ai Ministerului Economiei Energiei şi Mediului de Afaceri, ai ONG-urilor şi ai unor asociaţii din secorul energetic și de mediu. La şedinţa de dezbatere publică s-au primit observații/comentarii din partea Asociației Bankwatch România, Greenpeace CEE Romania, Fundatia Terra mileniul III, Asociația WWF Programul Dunare Carpati Romania, Asociația Română pentru Energia Eoliană, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră etc.

Strategia, raportul de mediu și studiul de evaluare adecvată au fost revizuite ca urmare a consultărilor interne și internaționale care au avut loc în timpul procedurii de evaluare de mediu. Faţă de solicitările formulate în timpul consultării transfrontalieră cu 3 state vecine – Serbia, Ungaria și Bulgaria – România a transmis scrisori de răspuns, a formulat condiții/măsuri înscrise în Avizul de mediu și totodată şi-a reevaluat opţiunile strategice, hotărând excluderea, din varianta finală a strategiei, a celor 3 proiecte de amploare cu efecte semnificative asupra mediului, respectiv centralele hidroenergetice Turnu Măgurele – Nicopole, Tarnița – Lăpuștești și grupul energetic pe cărbune de 600 MW de la Rovinari.

Contestarea Avizului

În Avizul de Mediu se făcea precizarea că documentul poate face obiectul unei acţiuni în justiţie în baza Legii Contenciosului Administrativ nr.554/2004. Acest lucru l-a făcut, în iulie 2021, Asociația Bankwatch România. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, reclamanta Asociaţia Bankwatch Romania a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Guvernul României, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea Avizului de Mediu nr.53/04.11.2020 pentru Strategia energetică a României 2020-2030 cu perspectiva anului 2050.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat, referitor la îndeplinirea procedurii prealabile, că pe pagina de internet a pârâtului a fost publicat un anunţ referitor la consultarea publică realizată pe marginea versiunilor revizuite ale Strategiei, raportului de mediu şi raportului de evaluare adecvată. Ulterior solicitării reclamantei, a fost completat anunţul cu termenul de 1 octombrie 2020 pentru trimiterea comentariilor şi cu funcţionarul responsabil pentru primire acestora. Reclamanta a formulat comentarii la conţinutul strategiei şi a rapoartelor de evaluare strategică şi adecvată, comentarii care nu au fost însă avute în vedere la forma finală a acestora, avizul de mediu fiind emis şi publicat la data de 6 noiembrie 2020.

În 4 noiembrie 2022, Curtea de Apel București pronunță soluția sa în acest dosar:

  • Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Guvernul României. Admite acţiunea. Anulează Avizul de mediu nr.53/04.11.2020 pentru strategia energetică a României 2020-2030 cu perspectiva anului 2050. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a Administrativ şi Fiscal. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei azi 04.11.2022.

Argumentele instanței

În motivarea consemnată de rejust.ro, instanța a apreciat, printre altele, că Strategia energetică a României nu propune măsuri care să conducă la atingerea obiectivului de emisii 0 de gaze cu efect de seră în anul 2050, neţinând cont astfel de obiectivele stabilite la nivel european de neutralitate climatică, nepropunând proiecte care să producă energie de o manieră nepoluantă, respectiv proiecte care să exploateze surse regenerabile de energie, ci dezvoltarea proiectelor bazate pe combustibili fosili (cărbune, gaze naturale, petrol, ţiţei, uraniu). Judecătorii au mai menţionat că, deşi Strategia menţionează de o manieră superficială folosirea biomasei, nu au fost prezentate date referitoare la centralele pe biomasă şi nici nu s-a făcut o analiză corelată cu reducerea suprafeţelor împădurite în contextul în care şi lemnul de foc reprezintă „biomasă”, faţă de rolul pădurilor în reducerea gazelor cu efect de seră. Se constată prin urmare că Avizul de mediu nr.53/2020 a fost emis în contextul în care nu a fost realizată o analiză, din care să rezulte dacă proiectele propuse prin Strategie vor avea ca efect emiterea în aer de poluanţi sau orice alte substanţe periculoase, toxice sau nocive, care să conducă la depăşirea limitelor stabilite în Directivele referitoare la calitatea aerului înconjurător, precum şi dacă proiectele vor genera gaze cu efect de seră şi care este amploarea acestora, fiind astfel încălcate prevederile Ordinului nr. 269/2020 şi, de asemenea, nu se ţine cont de obiectivele strategice stabilite prin Pactul verde european de atingere a neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2050, şi de obiectivele Acordului de la Paris, ratificat de România prin Legea nr.57/2017.

Autoritățile au atacat cu recurs decizia Curții de Apel București, litigiul ajungând astfel pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ministerul Energiei a formulat recent o cerere de preschimbare a termenului de judecată, stabilit la data de 17 mai 2024. În data de 8 decembrie 2023, instanța supremă a decis următoarele:

  • Detalii soluţie: Respinge cererea formulată de recurentul – pârât Ministerul Energiei privind preschimbarea termenului de judecată stabilit la data de 17 mai 2024, în dosarul nr. 4597/2/2021 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă. Pronunţată astăzi, 8 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
spot_img

Articole recente

Curtea de Apel București acceptă un acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de DNA, ce fusese respins de instanța de fond

În februarie anul acesta, procurori de la Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției au înaintat Tribunalului Bucureşti acordul de recunoaştere...

Mai multe articole din aceeași categorie