De ce a nu a primit despăgubiri Federația Comunităților Evreiești pentru o sinagogă din Dorohoi

Exclusivitate

Fundația Caritatea, entitate juridică creată de Federația Comunităților Evreiești din România și Organizația Mondială Evreiască pentru Restituirea Bunurilor, a solicitat în 2003 retrocedarea Sinagogii Cizmarilor, o fostă proprietate comunitară evreiască, situată în Municipiul Dorohoi, și care ar fi fost preluată în mod abuziv de către Statul Român  în perioada comunistă. În 2017, Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase, din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților(ANRP), a dispus respingerea cererii formulate de Fundația Caritatea, reținând că aceasta nu a depus înscrisuri care să facă dovada proprietății solicitantului asupra imobilului menționat și nici dovada preluării abuzive a imobilului solicitat, în  conformitate  cu prevederile O.U.G. nr. 83/1999.

Sinagoga Cizmarilor era un imobil format din construcție și teren în suprafață de 117 mp, care a aparținut cultului mozaic. Înscrisurile aflate la dosarul cauzei au atestat, fără tăgadă, faptul că, în anul 1981, antecesoarea Federației Comunităților Evreiești din România, în calitate de proprietar al imobilului pretins, a procedat la demolarea acestuia și valorificarea materialelor rezultate, demolarea clădirii fiind certificată și de constatările efectuate ulterior. Judecătorii au stabilit astfel că, neexistând un imobil, Fundația Caritatea  nu avea dreptul  de a solicita despăgubiri aferente acestuia. În plus, Fundația Caritatea nu a putut susține teza prezumției de preluare abuzivă, fiindcă nu a produs nici o probă în acest sens (a fost depusă doar o declarație extrajudiciară de martor, care,  în contradicție cu înscrisurile depuse la dosar, făcea referire la o pretinsă existență a imobilului în anul 1981, în condițiile în care acesta fusese la acea dată demolat).

În aceste condiții,  nefiind dovedite nici calitatea de proprietară a reclamantei și nici modalitatea de preluare a imobilului de către Statul Român, Curtea de Apel Suceava a constatat că cererea de chemare în judecată a Comisiei speciale din cadrul ANRP era neîntemeiată și prin urmare a respins-o.

Nici la Înalta Curte de Casație și Justiție, avocații Fundației Caritatea nu au avut mai mult succes:

Detalii soluţie: Respinge recursul formulat de Fundaţia Caritatea Bucureşti împotriva Sentinţei nr. 23 din 12 februarie 2018 a Curţii de Apel Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 iulie 2020.

 

spot_img

Articole recente

Instanța a suspendat procesul legat de rezilierea contractului încheiat cu firma siriană a lui Omar Hayssam pentru IPRS Băneasa

Curtea de Apel București a decis săptămâna trecută să suspende procesul legat de rezilierea contractului încheiat de Autoritatea pentru...

Mai multe articole din aceeași categorie