Faptele
La data de 30.07.2018, ora 13.43, un autovehicul BMW X5 de culoare neagră a rulat pe DN 7, în localitatea Chitila, fiind surprins de aparatul radar al unui echipaj, format din doi agenți de poliție, în timp ce avea viteza de 105 km/h în localitate, pe un sector de drum cu limita de viteză de 50 km/h. Cu ocazia conducerii persoanelor aflate în autovehiculul BMW la sediul unităţii de poliţie din Chitila, agentul constatator a întocmit un proces-verbal în care a consemnat date şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că femeia aflată în autovehicul ar fi săvârşit fapta, aplicând acesteia sancţiunea principală a amenzii, precum şi sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile. În realitate, la momentul depistării autovehiculului înregistrat cu aparatul radar, fişierele video stocate la nivelul Serviciului Rutier Ilfov au arătat că autoturismul BMW nu era condus de o persoană de sex feminin, aşa cum s-a consemnat în procesul-verbal de contravenţie, ci una de sex masculin, respectiv soțul femeii.
Cu ocazia audierii, în calitate de suspect, polițistul care a întocmit procesul verbal de contravenție – agent şef-adjunct de poliţie în cadrul Poliţiei oraşului Chitila – nu a recunoscut infracţiunile reţinute în sarcina sa, iar în faza de judecată şi-a rezervat dreptul la tăcere. La audieri, femeia a mărturisit că soțul ei redobândise recent dreptul de a conduce pe drumurile publice şi pentru că avea nevoie de permisul de conducere, l-a rugat pe agentul de poliţie să-i aplice ei sancţiunea contravenţională şi nu soţului său. În cele din urmă, „fără ca altcineva să insiste”, femeia a spus că agentul de poliţie a acceptat propunerea şi a sancţionat-o pe ea contravenţional cu amendă în cuantum de 1.305 lei, aplicându-i şi pedeapsa complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule, pentru o perioadă de 90 de zile.
La data de 02.04.2020, Direcţia Generală de Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptele descrise, iar prin rechizitoriul emis la data de 27.12.2022 în dosarul penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 04.01.2023, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului XXX, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, asimilată infracţiunilor de corupţie, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen., şi fals intelectual, faptă prev. de art. 321 alin. 1 C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.
Sentința
Instanţa de judecată a constatat faptul că prezumţia de nevinovăţie de care se bucura inculpatul a fost răsturnată, având în vedere probele administrate în prezenta cauză, respectiv declaraţiile femeii, a martorilor audiaţi atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, a verificărilor efectuate de către organele de cercetare penală privind verificările efectuate în bazele de date ale MAI. Prin urmare, s-a constatat, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpatul XXX, în calitatea sa de polițist, a procedat la întocmirea unui proces verbal de contravenţie în care a menţionat aspecte neadevărate, în sensul că a menţionat ca conducător al autoturismului marca BMW X5 pe XXX, deși în realitate autovehiculul a fost condus de către soţul acesteia, și a aplicat o sancţiune contravenţională femeii, deși în realitate trebuia aplicată soţului acesteia.
În mai 2024, instanța de fond – Judecătoria Buftea – a constatat că, de la data săvârșirii presupuselor fapte reținute în sarcina inculpatului, respectiv 30.07.2018, a curs termenul general de 5 ani al prescripției răspunderii penale prev.154 alin.1 lit.d Cod Penal, care s-a împlinit cel mai târziu la data de 30.07.2023, așa că a dispus încetarea procesului penal cu privire la inculpat trimis în judecată pentru săvârşirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. 1 din Codul Penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale. În schimb, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, asimilată infracţiunilor de corupţie (faptă din 30.07.2018). În plus, i s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice şi de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen., pe o durată de 2 ani. Judecătorul a dispus însă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și l-a obligat pe acest să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile.
Finalul
Inculpatul a declarat apel, care a fost admis luna trecută de Curtea de Apel București. Astfel, în baza art. 396 alin. 5 Cod de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod de procedură penală, instanța de apel l-a achitat pe inculpat de acuzația de de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, În motivarea soluției, consemnată de rejust.ro, instanța a apreciat că infracţiunea de abuz în serviciu, aşa cum este reglementată, este o infracţiune de rezultat, respectiv prin comiterea acesteia este necesară cauzarea unei pagube ori a unei vătămări determinate a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice ori ale unei persoane juridice. Or, din probatoriul administrat în prezenta cauză, nu rezultă faptul că, prin conduita imputată inculpatului, s-a pricinuit o pagubă ori o astfel de vătămare Inspectoratului Județean de Poliţie Ilfov, care, în mod evident, nu a suferit niciun prejudiciu şi nici o vătămare. De asemenea, nici în ceea ce o priveşte pe șoferiță nu a fost dovedită paguba suferită, aceasta nefiind certă, efectivă și bine determinată. In opinia Curții de Apel, instanţa de fond nu a avut în vedere, la reținerea și cuantificarea pagubei, aspecte care reclamă o incertitudine a prejudiciului și o imposibilitate de cuantificare a acestuia (dreptul contravenientului de a contesta amenda aplicată prin procesul-verbal, caz în care instanțele de judecată puteau dispune înlocuirea amenzii cu avertismentul sau chiar anularea proceselor-verbale; aplicarea amenzii contravenționale, indiferent de valoarea ei, nu oferă certitudinea încasării acesteia). Toate aspectele anterior menţionate lipsesc de certitudine o eventuală pagubă şi fac ca, din cauza elementelor aleatorii pe care le induc, aceasta să nu poată fi bine (în mod exact) determinată, astfel că, din perspectiva acestei condiţii de tipicitate, fapta inculpatului nu realizează, pe latură obiectivă, conţinutul constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu în varianta tip, fapta nefiind prevăzută, astfel, de legea penală.
