La sfârșitul anului 2022, aproape 30 de asociații și cluburi sportive de karate au chemat în judecată pe pârâta Federația Română de Karate Tradițional – FRKT solicitând Tribunalului București, în temeiul art. 55 alin. 1 lit. b) din OG nr. 26/2000, dizolvarea de drept a pârâtei FRKT. În motivare, reclamanții au susținut că sunt afectați în dreptul lor de asociere, respectiv în sensul că nu se pot constitui într-o federație sportivă națională pentru stilul/disciplina fudokan, motiv pentru care justifică un interes legitim, actual, personal și determinat.
Potrivit motivării acțiunii, consemnată de rejust.ro, o parte dintre reclamanţi au deținut calitatea de membru în cadrul pârâtei FRKT, însă au fost excluşi din federație, în conformitate cu o Hotărâre adoptată în 22.01.2022. Prin urmare, aceștia nu pot organiza/participa la competiții sportive oficiale, recunoscute de Ministerul Sporturilor (campionate, concursuri etc.), în conformitate cu scopul şi obiectivele pentru care au fost înființate, iar neputând participa la competiţii recunoscute de Ministerul Sporturilor, nici premiile obținute la orice alte competiții nu sunt recunoscute, motiv pentru care nu pot beneficia nici de burse şcolare. Conform organizării federațiilor la nivel internațional, „karate tradițional” înglobează următoarele stiluri: shotokan, fudokan, goju ryu, shito ryu şi wado ryu. Pârâta FRKT a fost membru afiliat al World Fudokan Federation – WFF, însă a fost exclusă, fapt recunoscut expres prin adresa nr 96/a/02.09.2021 destinată membrilor afiliați, prin care a anunțat că nu va mai organiza și desfășura evenimente de „fudokan”, invitând cluburile afiliate, practicante de fudokan, să completeze o cerere de dezafiliere. Așadar, dacă până la excluderea din WFF, pârâta FRKT practica două stiluri, ulterior excluderii din WFF, pârâta practică doar stilul „shotokan” din karate tradițional. Totuși, în prezent, pârâta FRKT, deși nu mai este membru WFF, se promovează ca fiind afiliat la WFF şi că practică în continuare stilul „fudokan”.
Reclamanţii au menționat că intenţionează/doresc să înfiinţeze o nouă federaţie sportivă naţională, respectiv Federaţia Română de Fudokan şi Discipline Asociate (FRFDA); au demarat procedura legală, au întocmit documentaţia prevăzută de lege (rezervare de denumire eliberată de Ministerul Justiţiei, aviz favorabil privind denumirea eliberat de Ministerul Sporturilor, acord favorabil privind denumirea eliberat de Secretariatul General al Guvernului, statut şi act constitutiv etc) şi au depus-o la Ministerul Sporturilor în vederea avizării, urmând ca în final dosarul să fie înregistrat la Tribunalul Bucureşti. În prezent, singurul înscris care lipseşte din întreaga documentaţie este avizul Ministerului Sportului prev. de art. 36 alin. 1 din Legea nr. 69/2000, aviz pe care ministerul refuză să-l emită, motivat de faptul că pârâta FRKT are menţionat, în propriul statut, faptul că (încă) este membru afiliat la WFF şi că practică stilul „fudokan”, iar conform art. 36 alin. 2 din Legea nr. 69/2000, pentru o ramură sportivă se poate înfiinţa o singură federaţie sportivă naţională.
Deciziile judecătorilor
În iunie anul acesta, Tribunalul București a respins acțiunea ca neîntemeiată. Potrivit instanței, reclamantele nu au susţinut şi nici nu a rezultat din probatoriu că scopul pentru care a fost constituită federaţia pârâtă nu ar putea fi realizat prin raportare la celelalte stiluri ale ramurii de sport – karate tradiţional. În acelaşi timp, faptul că pârâta nu ar mai putea reprezenta România la competiţii internaţionale de fudokan organizate sub egida unui organism internaţional nu semnifică faptul că aceasta nu poate organiza competiţii la nivel naţional. Judecătorul a mai reținut că la Adunarea Generală din data de 04.02.2023, ulterior la cea din 10.06.2023, pârâta a hotărât modificarea art. 13 din statut, sens în care au fost menţionate afilierile la organismele internaţionale care au atestat calitatea de membru a Federaţiei Române de Karate Tradiţional. Faptul că art. 1 din statut face referire la motivele care au condus la înfiinţarea federaţiei, atestând situaţia de la acel moment, nu vine în contradicţie cu art. 13 din statut care reglementează organismele la care pârâta este afiliată în prezent. Rezultă astfel că cererea de constatare a dizolvării de drept, formulată în temeiul art. 55 alin. 1 lit. b) din OG nr. 26/2000 este neîntemeiată, deoarece nu s-a dovedit imposibilitatea realizării scopului pentru care federaţia a fost constituită, a concluzionat Tribunalul București.
Nemulțumiți de sentință, 10 dintre reclamanți au atacat-o cu apel la instanța superioară. La sfârșitul lunii trecute, Curtea de Apel București a pus capăt definitiv acestui proces, chiar la primul termen de judecată:
- Solutia pe scurt: Respinge apelul , ca nefondat. Definitivă . Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei azi , 30.10.2024.
