În iunie 2019, în Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 353/2019 pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de 1,0517 ha, pentru aprobarea ocupării temporare pe o perioadă de 10 ani a terenului din fondul forestier naţional în suprafaţă de 146,0177 ha şi pentru aprobarea ocupării temporare pentru o perioadă de 2 ani a terenului din fondul forestier naţional în suprafaţă de 4,3016 ha de către Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – S.A.. Decizia Executivului a fost luată în vederea realizării obiectivului de investiții „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad/LEA 400 kV Porţile de Fier-Anina-Reşiţa”.
Un an mai târziu, în iulie 2020, cunoscutul ONG de protecție a mediului, Agent Green, se adresează Curții de Apel București, în calitate de reclamant, chemând în judecată Guvernul României și solicitând instanței anularea Hotărârii de Guvern nr. 353/2019. Organizația ecologistă a argumentat că, potrivit acordului de mediu emis pentru acest proiect, Linia electrică aeriană (LEA) va traversa mai multe arii protejate de interes naţional şi international din parcuri naționale precum Parcul Național Porțile de Fier, Parcul Naţional Domogled, Parcul National Semenic Cheile Carasului, Parcul Naţional Cheile Nerei Beuşniţa, etc.
Agent Green a susținut că a fost încălcat Codul Silvic, că scoaterea definitivă din fondul forestier nu a fost compensată, trecându-se în mod nelegal la defrişare în vederea construirii proiectului, că, în ceea ce priveşte scoaterea temporară din fondul forestier, a fost încălcată procedura prevăzută de art. 39 din Codul silvic, nefiind achitate garanţiile financiare şi nefiind obţinute avizele necesare în acest scop, că a fost încălcat regimul juridic al potenţialelor păduri virgine şi cvasivirgine, precum și amenajamentele silvice care nu au prevăzut acest proiect, etc.
Constatările judecătorilor
Instanța a constatat că momentul emiterii Hotărârii Guvernului nr.353/2019 este 30.05.2019, iar momentul publicării acesteia în Monitorul Oficial este 11.06.2019. Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 31.07.2020, iar data primirii răspunsului la plângerea prealabilă a fost 29.11.2019.
Conform art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, reclamanta trebuia să introducă cererea de chemare în judecată în termen de 6 luni de la expirarea termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv 6 luni de la data de 28.11.2019, întrucât răspunsul la plângerea prealabilă a fost emis de către pârâtă la data de 03.12.2019, după expirarea termenului de soluţionare a plângerii prealabile, fiind aplicabile dispoziţiile art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, iar nu ale art. 11 alin. 1 lit. a din acelaşi act normativ.
Ţinând cont de suspendarea termenului de prescripţie ce a operat în timpul stării de urgenţă aplicabilă pe teritoriul României conform Decretelor nr. 195/2020 şi nr. 240/2020 emise de preşedintele României, care a condus la prelungirea termenului de prescripţiei cu 2 luni, acesta s-a împlinit la data de 28.07.2020, termen calculat de la data de 28.11.2019. În lipsa efectului suspensiv al prescripţiei prin cele două decrete, termenul s-ar fi împlinit la data de 28.05.2020.
Soluțiile instanțelor
Curtea de Apel București a concluzionat în iulie 2022 că cererea Agent Green de chemare în judecată a Guvernului României a fost depusă la instanţa de judecată la data de 31.07.2020, prin poştă electronică, cu depăşirea termenului de prescripţie prevăzut de art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004. Acesta este motivul, consemnat de rejust.ro, pentru care instanța a admis excepţia prescripţiei şi a respins acţiunea ca prescrisă.
Agent Green a atacat sentința Curții de Apel București cu recurs, litigiul ajungând pe rolul instanței supreme. La începutul acestei luni, Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat disputa definitiv:
- Detalii soluţie: Respinge excepția nulității recursului. Respinge recursul declarat de reclamanta Asociaţia Agent Green împotriva sentinţei civile nr.1394 din 13 iulie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 2 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Ce beneficii va aduce LEA 400 kV Porțile de Fier – (Anina) – Reșița
Realizarea Liniei Electrice Aeriene 400 kV Porțile de Fier – (Anina) – Reșița va permite creșterea capacității de integrare a energiei regenerabile în zona de sud-vest a țãrii, potrivit unui comunicat al companiei Transelectrica, citat de Financialintelligence.ro.
După trecerea la 400 kV a întregului Ax Banat, de la Porțile de Fier la Arad și închiderea inelului din zona de sud – vest a României, vor putea fi instalate capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile de circa 1.000 MW, reprezentând în jur de 15 % din totalul producției la nivelul țãrii.
Parte a proiectului de închidere a Inelului de 400 kV al României în zona de vest, Linia Electrică Aeriană 400 kV Porțile de Fier – (Anina) – Reșița face parte dintre obiectivele incluse pe lista proiectelor de interes comun la nivelul Comisiei Europene. Finalizarea și operaționalizarea acestui tronson va contribui semnificativ atât la integrarea energiei din surse regenerabile (până la 500 MW), la creșterea capacității de interconexiune cu țările vecine cu circa 300 MW, cât și la racordarea de consumatori noi care pot însuma o putere de circa 500 MW.
Linia Electrică Aeriană 400 kV Porțile de Fier – (Anina) – Reșița este o investiție cu o valoare de peste 122 de milioane de lei, alcătuită din două tronsoane: o construcție nouă cu 259 de stâlpi (tronsonul Porțile de Fier – Anina) și modernizarea unei linii existente de 142 de stâlpi (tronsonul Anina – Reșița). Lungimea totală a liniei va fi de 117 kilometri.
