Justnews.ro

Judecătorul general de brigadă Chițu Victor a înaintat Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) o cerere de eliberare din funcţia de preşedinte al Curţii Militare de Apel Bucureşti, ca urmare a demisiei. Joi, 10 septembrie 2020, Secția pentru judecători a CSM a decis să aprobe în unanimitate cererea de demisie din funcție a preşedintelui Curţii Militare de Apel Bucureşti.

De ce a demisionat brusc judecătorul militar Chițu, care în urmă cu aproape 6 ani, a purtat o adevărată bătălie pentru a obține funcția din care a demisionat joi, așa cum aflăm din Hotărârea CSM 1447/17.12.2014?

Potrivit unor surse judecătorești, demisia șefului celei mai înalte instanțe militare din țară are legătură cu un proces (derulat inițial la Curtea de Apel București) în care Chițu Victor și instituția pe care o conducea se judecă cu Ministerul Finanțelor Publice pentru suspendarea executării unui act administrativ, emis în urma unei acțiuni de control financiar.

În cadrul procesului, s-a formulat acuzația că „ordonatorul de credite a dispus plata, fără bază legală, a unor drepturi de natură salarială în valoare de 331.306 lei , printr-o operațiune efectuată pe răspunderea unei alte persoane decât ordonatorul de credite , operațiune refuzată la viza de control financiar preventiv propriu ”. Mai exact, suma de 331.306 lei, a cărei recuperare s-a dispus prin actul administrativ emis de Ministerul Finanțelor Publice, reprezintă drepturi de natură salarială plătite și încasate de personalul Curții Militare de Apel București,  drepturi salariale ce au fost stabilite de generalul de brigade Chițu Victor, prin două ordine de zi depuse la dosar.  Actul administrativ invocat este Decizia nr. 11/C/27.09.2019 a Ministerului Finanțelor și Procesul-verbal de inspecție nr.5069 din 16.07.2019 emis de Ministerul Finanțelor Publice – Direcția Generală de Inspecție Economică Financiară.

Procesul de la Curtea de Apel București a fost soluționat în data de 4 noiembrie 2019:

Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârât, ca neîntemeiată. Respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea de declarare a căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Procesul continuă însă la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit deja un prim termen de judecată pe 15 octombrie 2020 ( acolo s-a cerut suspendarea actului administrativ), dar și la Curtea de Apel, unde se judecă recursul la sentința pronunțată în urmă cu un an de judecătorii Curții de Apel ( acolo s-a cerut anularea actului administrativ).

foto:cma.ro

 

Alte articole