În mai 2022, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secţia a IV-a Civilă, reclamantul Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul București a solicitat dizolvarea şi radierea din Registrul partidelor politice a Partidului României Europene – P.R.E.. În motivare, Ministerul Public a arătat că, potrivit art. 45 din Legea nr.14/2003, un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească ca urmare a inactivității constatate de Tribunalul București conform art. 46 alin. 1 din aceeași lege, la cererea Ministerului Public. Articolul 46 alin.1 din lege prevede că inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele situații:
- a) nu a ținut nicio adunare generală timp de 5 ani;
- b) nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, în două campanii electorale succesive, cu excepția celei prezidențiale, în minimum 75 de circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale, în cazul alegerilor parlamentare.
Conform informațiilor prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă, prin adresele cu nr. 21534/24.11.2021 şi nr.1439/10.02.2022, Partidul României Europene nu a propus candidaturi în nicio circumscripție electorală în cazul alegerilor locale şi parlamentare în cadrul campaniilor electorale succesive din anii 2016 şi 2020. În acest context sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 46 alin. 1 lit. b din Legea nr.14/2003, pentru dizolvarea pe cale judecătorească a partidului.
În acest context, în data de 21 iulie 2022, Tribunalul București a admis cererea și a dispus dizolvarea şi radierea Partidului României Europene din Registrul partidelor politice. Soluția putea fi atacată cu apel in 5 zile de la comunicare. Acest lucru a fost făcut de conducerea formațiunii, așa că dosarul a ajuns în iunie 2023 la Curtea de Apel București. În octombrie 2023, instanța a decis să suspende judecarea apelului, în baza art.411 alin.1 pct.2 C.proc.civ., respectiv când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. La termenul din 11 septembrie, judecătorul a decis amânarea cauzei la 4 decembrie (după alegerile parlamentare programate la 1 decembrie 2024), pentru efectuarea de verificări referitoare la soluţionarea recursului formulat împotriva încheierii de suspendare.
Partidul României Europene s-a născut prin Sentinţa civilă nr.2/22.01.2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a Civilă în dosarul nr.19007/3/2006, prin care s-a admis cererea formulată de petenţii Geo (Gheorghe) Stroe, Mihail M. Pîrlog, Laurenţiu Munteanu, Florin Ghimpu şi Mircea Vîlcu. Instanța a acordat astfel personalitate juridică Partidului României Europene, având semnul electoral „PRE” şi cu sediul ales în Bucureşti, str. Drumul Taberei nr.26. Semnul permanent al partidului este format dintr-un inel albastru pe care sunt grefate nouă stele aurii, în interiorul inelului aflându-se profilul Sfinxului din Bucegi, iar deasupra inelului figurând steagul dacilor reprezentat de un corp de lup, tricolor, iar sub el este scris „PRE”.
În decembrie 2011, Partidul României Europene a depus la Tribunalul București, prin adresa nr. 1/7293/C/13.12.2011, listele susținătorilor, afirmând că are peste 27.000 de semnături de susținere în 26 de județe, cele mai multe din județul Vaslui – 4.725.
