La Curtea de Apel București nimic nu se întâmplă fără știrea Liei Savonea, președintele din umbră al instanței. În ultimii doi ani, judecătorii care au decis condamnări dure pentru fapte de corupție, în cauze pe larg mediatizate, au fost dați pe mâna Inspecției Judiciare sub diverse acuzații, sancțiunile, aprobate apoi de Secția pentru Judecători din CSM, fiind inclusiv cele de excludere din magistratură.
Justnews vă prezintă câteva cazuri de judecători care au soluționat dosare de corupție intens mediatizate și care apoi au fost trimiși la Inspecția Judiciară (IJ), fiind judecați disciplinar de instituția condusă de Lucian Netejoru, un apropiat al Liei Savonea.
Judecătoarea Camelia Bogdan, exclusă din magistratură
Cel mai cunoscut caz este al judecătoarei Camelia Bogdan. Exclusă de două ori din magistratură, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare în dosarul ICA se judecă și astăzi cu Inspecția Judiciară pentru a reveni în sistem. În aprilie 2018, Bogdan a fost exclusă pentru a doua oară din magistratură, în urma unui control al Inspecției judiciare care a stabilit că nu a restituit un dosar pe care l-a soluționat, dosar preluat de la un coleg judecător aflat în concediu. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), controlată de aceeași Lia Savonea, a decis cea mai gravă sancțiune în cazul Cameliei Bogdan. În urmă cu trei ani, IJ și Secția pentru judecători din CSM au stabilit că Bogdan trebuie să plece din magistratură deoarece s-ar fi aflat în incompatibilitate, întrucît ar fi predat un curs în 2014 ( în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei şi corupţiei) funcţionarilor APIA, instituţie subordonată Ministerului Agriculturii, care a fost parte civilă în dosarul ICA. Contestată la instanța supremă, acestă sancțiune a fost schimbată, în sensul că Bogdan a fost mutată disciplinar pe o perioadă de 6 luni, de la Curtea de Apel Bucureşti la Curtea de Apel Târgu Mureş.
Pe lângă mogulul Dan Voiculescu, Camelia Bogdan i-a mai condamnat pe afaceriștii Marian Iancu și pe Ovidiu Tender la 14, respectiv 12 ani de închisoare.
Antepronunțare printr-o declarație de presă
Un alt judecător de la CAB, cercetat de Lucian Netejoru, este Ruxandra Grecu. Ea a fost reclamată la IJ chiar de conducerea CAB, pe motiv că ar fi dat o declarație în presă și astfel s-ar fi antepronunțat în cazul foștilor procurori de la DNA Ploiești. Ruxandra Grecu a susținut că nu exista nicio nicio dispozitie legală care să interzică audierea unei singure persoane sub mai multe identități protejate în același proces: „Spre exemplu, în cazul unor infracțiuni de corupție, aceeași persoană însoțește inculpatul în trei rânduri, de fiecare dată acesta primind mită. În mod evident, audierea aceleiași persoane cu o singură identitate protejată în privința tuturor celor trei acte de corupție ar conduce la deconspirarea sa.
Or, audierea aceleiași persoane sub două sau mai multe identități protejate este absolut necesară pentru a asigura protecția acesteia”. Procurorul nu are doar dreptul, ci are obligația să protejeze martorul prin măsurile prevăzute de art.125-126 din Codul de Procedură Penală.
Dar martorul protejat nu este secretul procurorului. Instanța de judecată cunoaște identitatea reală a martorului protejat, având acces la documentele care atestă identitatea reală și la actul procesual prin care se atribuie o astfel de identitate. Datele privind identitatea acestuia sunt păstrate în condiții de confidențialitate, la nivelul Curții de Apel existând un compartiment de documente clasificate”, se arată în declarațiile date de judecătoare pentru Ziare.com.
Cum a deranjat Ruxandra Grecu
În octombrie 2018, judecătoarea Ruxandra Grecu a sesizat Curtea Constituțională și a arătat că prevederile Ordonanței de Urgență 92/2018 de modificare a Legilor Justiției, promovată de Tudorel Toader, încalcă mai multe articole din Constituție și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
De asemenea, ea este semnatara mai multor memorii ale magistraților, prin care s-a cerut retragerea proiectului de lege privind modificarea Legilor Justiției, proiect promovat de Tudorel Toader.
Nedemn după ce a reclamat o ilegalitate
Alt judecător de la CAB intrat în ”cătarea” Liei Savonea este Ciprian Ghiță. El l-a condamnat pe fostul judecător Mircea Moldovan la 22 de ani închisoare pentru fapte de corupție. În același dosar, Dan Adamescu a ”primit” 4 ani și 4 luni de închisoare. Un alt afacerist condamnat de Ciprian Ghiță este Sorin Ovidiu Vîntu, cel care a primit 8 ani închisoare în dosarul FNI.
Judecătorul Ghiță a fost trimis în procedură disciplinară pentru că a pus în discuție o chestiune de legalitate privind compatibilitatea colegului Florin Purigiu de a participa la judecata a două dosare ale CAB, chestiune care ar fi determinat nulitatea tuturor actelor de procedură realizate în cele două cauze.
Inspecția Judiciară îl acuză pe Ghiță că și-a exercitat funcția cu rea credință și în mod nedemn, în condițiile în care acesta reclama faptul că al său coleg, Florin Purigiu, fusese judecător de drepturi și libertăți în faza de urmărire penală. În dosarul disciplinar al judecătorului Ghiță, Secția pentru Judecători condusă de Lia Savonea nu a audiat niciun martor. Sancționat disciplinar de Secția pentru judecători a CSM, Ciprian Ghiță a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Răzbunarea condamnaților
Alt judecător anchetat de Netejoru este George Matei, fost magistrat la CAB, în prezent judecător la Curtea Militară de Apel București. Matei a fost verificat de Inspecția Judiciară în urma sesizării instituției de către Lia Savonea. George Matei a fost trimis în judecată disciplinară pe motiv că nu s-a abținut din a judeca un dosar, „acceptând astfel eventualitatea afectării cel puțin a aparenței de imparțialitate, precum și a încrederii cetățenilor în actul de justiție”.
George Matei a decis arestarea preventivă a omului de afaceri Alexander Adamescu, i-a trimis în spatele gratiilor pe afaceristul Ion Niculae și pe Gheorghe Bunea Stancu în dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale a lui Mircea Geoană și a desființat hotărârea de achitare a Marianei Rarinca.
