Protagoniștii
Elisabeta Lipă este una dintre cele mai titrate sportive din istoria sportului românesc. Potrivit Wikipedia, ea a debutat la vârsta de 19 ani la Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles din 1984; a obținut 5 medalii de aur, 2 de argint și una de bronz la șase olimpiade, fiind declarată în 2000 cea mai bună canotoare a secolului de către Federația Internațională de Canotaj; a fost portdrapelul delegației României la două Olimpiade, în 2000, la Sidney, și în 2004, la Atena; este maestră emerită a sportului, a fost președinte al Clubului Sportiv Dinamo București și ocupă postul de președinte al Federației Române de Canotaj și vicepreşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român; este membru PSD și a câştigat la ultimele alegeri un post de deputat pe lista social-democraților din judeţul Botoşani.
Doina Spircu este o canotoare română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996 și campioană mondială în 1995. După retragerea din competițiile sportive, a lucrat în cadrul Poliției Române, în departamentul de Resurse Umane al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ialomiţa; în 2002 a primit titlul de „cetățean de onoare” al orașului Slobozia, iar în anul 2004 a fost decorată cu Ordinul Meritul Sportiv clasa I; este căsătorită cu Spircu Nicolae, fost canotor și de asemenea angajat al Poliției Române, la Biroul Judiciar Slobozia.
Postările pe facebook și urmarea
În perioada decembrie 2022 – februarie 2023, Spircu Nicolae, utilizând contul personal de facebook, a postat online atât pe pagina proprie, cât si pe pagina de facebook a Federaţiei Române de Canotaj, comentarii și postări la adresa Elisabetei Lipă precum: „și eu fac parte din familia canotajului românesc, nu numai Lişpă!”; „(…) singura greşeală este a Federaţiei Române de Canotaj ,pentru că a ridicat în slăvi un rebut! Crede-mă că spun adevărul gol, goluţ”; „dacă voi nu vreţi să înţelegeţi un aspect, este #treaba voastră, cum să fiu eu mândru de ea când în anul 2000, sotia mea a fost prima la selecţia pentru barca de 8+1 şi în ultima fază a fost dată afară şi Lipa i-a luat locul”; „o libidinoasă”; „performanţa ei este 0 barat si vin cu argumente, o să vezi că aşa va fi, când italianul va pleca de la lotul României, atunci voi participa şi eu la preşedinţia Federaţiei Române de Canotaj”; „un jeg”; „multă baftă sportivilor, căci antrenorii când aduc medalii, sunt daţi afară precum măselele cariate, dar de ce? Să argumenteze doamna preşedintă a Federaţiei Române de Canotaj! Mai ai pe cineva de înlocuit, stimată doamnă?, etc”. Aceste postări au fost toate setate „public”- adică deschise la audiență generală, astfel încât oricine le putea citi, nu doar persoanele aflate în lista de prieteni ai autorului, precum și pe pagina de Facebook a Federaţiei de Canotaj, unde au acces sportivi, antrenori, personal tehnic de specialitate, preşedinţi ai unor cluburi ori alte federaţii sportive, etc. În cursul lunii februarie 2023, administratorul paginii de Facebook a Federaţiei Române de Canotaj, a blocat accesul lui Nicolae Spircu pe pagina de facebook, constatând că limbajul utilizat de acesta era unul jignitor, tendenţios şi de natură să afecteze imaginea publică a șefei Federației de Canotaj.
Procesul și sentința: 50.000 lei, daune morale
La data de 16 februarie 2023, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă, reclamanta Lipă Elisabeta, în contradictoriu cu pârâtul Spircu Nicolae, a solicitat instanţei ca prin hotărârea care va fi pronunţată, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 500.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral ce i-a fost cauzat prin încălcarea drepturilor nepatrimoniale constând in onoare, demnitate, reputaţie, imagine și viață privată, prin formularea de afirmaţii denigratoare, defăimătoare, ironice, batjocoritoare și mincinoase prin publicarea online pe pagina de facebook a Federaţiei Române de Canotaj și pe pagina sa proprie de facebook a unor comentarii de natură să-i afecteze imaginea, demnitatea și reputaţia; de asemenea, reclamanta a solicitat să se dispună obligarea pârâtului la prezentarea de scuze public timp de 30 de zile pe pagina sa de facebook, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, consemnată de rejust.ro, reclamanta a susţinut că, în fapt, în perioada decembrie 2022 – februarie 2023, pârâtul a postat online pe reţeaua socială facebook, atât pe pagina proprie, cât și pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Canotaj, o serie de comentarii si mesaje denigratoare și jignitoare, reclamanta fiind supusă, din partea pârâtului, unei campanii de discreditare și subminare a autorităţii sale profesionale, de lezare a imaginii publice și a reputaţiei sale civice și profesionale. La data de 20 decembrie 2023, instanța de fond a pronunțat sentința:
- Solutia pe scurt: Admite în parte cererea. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei în cuantum de 50.000 lei, constând în daune morale. Obligă pârâtul la prezentarea de scuze publice faţă de reclamantă timp de 30 zile pe pagina sa de Facebook. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei în cuantum de 120 lei, constând în taxă judiciară, precum şi la plata sumei de 4.760 lei, constând în onorariu avocaţial, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată, azi, data de 20.12.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Motivarea instanței
Judecătorul a explicat că pagina de facebook este un spaţiu public, astfel că postările pârâtului, precum şi comentariile sale, au putut fi citite de persoanele care accesează pagina de facebook a Federaţiei Române de Canotaj, precum şi pagina personală a pârâtului. În ce priveşte, fapta ilicită, în cauză existenţa faptei pârâtului este neîndoielnică, urmează a se stabili dacă pârâtul, în contextul dat, a depăşit limitele admisibile ale libertăţii sale de exprimare. În ceea ce priveşte contribuţia la o dezbatere de interes general, analizând circumstanţele cauzei prin prisma acestui criteriu, tribunalul a constatat că activitatea reclamantei, în calitate de preşedinte a Federaţiei Române de Canotaj (din cuprinsul comentariilor reiese că pârâtul ar fi fost nemulţumit de schimbarea antrenorilor, atribuind reclamantei responsabilitatea exclusivă) a fost vizată de pârât prin comentariile postate, iar nu viaţa personală a reclamantei, astfel că subiectul interesa opinia publică în general.
În acest context, trebuie subliniat că în jurisprudenţa CEDO s-a apreciat că, în contextul unei dezbateri publice privitoare la problemele de interes general, în care, de o parte şi de alta erau în joc reputaţii profesionale, o anumită doză de exagerare poate fi tolerată. Totuși, chiar dacă afirmaţiile făcute de pârât în spaţiul public sunt judecăţi de valoare, nefiind necesară dovedirea unei baze factuale, este necesar ca acestea să fie făcute cu bună credinţă, ceea ce nu este cazul în speţă, a conchis instanța. Cu privire la afirmaţiile „performanta ei este 0 barat”, „un jeg”, „o libidinoasă”, tribunalul reţine că în acest caz au fost depăşite limitele de protecţie ale libertăţii de exprimare, afirmată de art. 70 al. 1 Cod civil şi garantată de art. 30 al. 1 din Constituţia României, ca şi de art. 10 paragraful 1 din Convenţia Europeană. De la simpla lor lecturare, aceste comentarii şi afirmaţii sunt în mod evident jignitoare, defăimătoare, fiind folosit un ton virulent şi caustic, depăşind limitele unui pamflet sau ale unei critici acide, chiar exagerate pe care, îndeobşte, persoana publică în cauză trebuie să le accepte ca atare, dând dovadă de o mai mare toleranţă. În acest caz, Tribunalul reţine că reaua-credinţă a pârâtului este evidentă, iar nimic nu justifică un astfel de interes, care să legitimeze, moral, social sau etic, astfel de afirmaţii sau comentarii. În cauză, elementele concrete relevă că prejudiciul cauzat prin fapta ilicită a pârâtului s-a concretizat în primul rând în planul onoarei, imaginii şi reputaţiei reclamantei. În ce priveşte repararea prejudiciului, tribunalul apreciază că, în raport de consecinţele negative suferite de reclamantă, de importanţa valorilor lezate, de măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială, suma de 50.000 lei reprezintă o reparaţie justă şi echitabilă.
Nemulțumit de sentință, Spircu Nicolae a atacat-o la instanța superioară, așa că litigiul a ajuns recent pe rolul Curții de Apel București. Următorul termen de judecată a fost fixat pentru 17 martie 2025.
