Cum s-a patentat la Curtea de Apel București șmecheria delegării pe funcție ”până la revenirea titularului pe post, nu mai mult de 6 luni”: cazul judecătorului Alina-Nicoleta Ghica

Exclusivitate

În multe domenii din sistemul bugetar din România, pentru a te asigura de serviciile și loialitatea unor angajați, mai-marii diverselor instituții evită organizarea de concursuri și astfel titularizarea subalternilor pe funcții și preferă fidelizarea lor prin numirea în funcțiile vizate pentru perioade limitate de timp. Fie că îi spune “exercitarea temporară a funcției de conducere”, fie “împuternicire”, fie “delegare până la revenirea titularului pe post”, scopul este același, respectiv menținerea unui interimat și evitarea scoaterii la concurs a funcțiilor respective, pentru a evita o posibilă defecțiune prin apariția unor candidați mult mai bine pregătiți decât persoana ce ocupă temporar respectiva funcție. În cazul particular al Justiției, emblematică este situația actualului vicepreședinte cu delegație al Curții de Apel București, Ghica Alina-Nicoleta.

Cine este Alina Ghica

Alina Ghica (foto dreapta) a fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și este considerată  una dintre cele mai apropiate prietene ale Oanei Schmidt Hăineală, fosta șefă a Corpului de Control de la Ministerul Justiției, când instituția era condusă de Tudorel Toader. Alina Ghica este socotită în același timp și o prietenă apropiată a Liei Savonea, actual membru CSM, președinte al acestei instituții în 2019. Fost președinte al Curții de Apel București, Lia Savonea trecea drept unul dintre oamenii de bază din justiție ai fostului lider PSD, Liviu Dragnea și personajul care ar deține controlul în continuare la Curtea de Apel București și la Secția pentru Judecători ai CSM. Hotnews a scris că Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet al lui Cătalin Voicu, condamnat definitiv în două dosare penale. În mandatul de un an la șefia CSM, Savonea a intrat în conflict cu o parte a membrilor Consiliului și cu fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, cel mai mare scandal fiind generat de încercările repetate ale acesteia de a o impune pe Adina Florea la conducerea SIIJ, controversata secție de anchetare a magistraților (au fost 7 astfel de tentative)

În ceea ce o privește pe judecătoarea Alina Ghica,  G4Media.ro a dezvăluit cum s-ar fi încălcat regulile privind repartizarea proceselor și cum s-au suspendat completurile de 5 judecători ale ICCJ din 2018. Tot G4Media.ro a dezvăluit și cum aceeași judecătoare a făcut parte din completul de judecată care a anulat o parte din corecțiile financiare impuse de OLAF în afacerea Tel Drum.  Un CV mai vechi al judecătorului Alina Ghica poate fi vizualizat aici.

La sfârșitul lui 2019, Alina Ghica a candidat fără succes pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Luju.ro a scris că ea nu a fost în stare să treacă de interviul susținut în fața Secției pentru judecători a CSM. Fostul membru ales în CSM a luat la proba interviului 28,50 de puncte, în conditiile în care minimul necesar era de 35 de puncte.  În prezent, Alina Ghica candidează pentru unul din cele 4 posturi de inspector de la Direcția de inspecție pentru judecători scoase la bătaie de Inspecția Judiciară.

Mai întîi refuzată

Alina Ghica a ajuns vicepreședinte cu delegație al Curții de Apel București (CAB), după un scandal derulat la Secția pentru judecători a CSM. Înainte de toate, trebuie să precizăm că funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Bucureşti devenise temporar vacantă, ca urmare a delegării judecătorului Elisabeta Roșu, vicepreşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, în funcţia de preşedinte al instanţei, potrivit Hotărârii Secţiei pentru judecători nr. 1663/08.12.2016 (mai tîrziu, în iunie 2019, judecătoarea Elisabeta Roșu va ajunge la Secția a II-a Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

În ianuarie 2017, președintele cu delegație al CAB, Elisabeta Roșu, propune delegarea în funcţia de vicepreşedinte al CAB a judecătorului GHICA ALINA NICOLETA, preşedinte al Secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a CAB. Prin Hotărârea 10/17.01.2017 a Secției pentru Judecători a CSM, s-a decis respingerea propunerii preşedintelui Curţii de Apel Bucureşti privind delegarea în funcţia de vicepreşedinte a doamnei judecător Ghica Alina Nicoleta. Delegarea în funcție a judecătoarei Alina Ghica ( care în 17 ianuarie 2017 susținuse și un interviu în fața membrilor Secției pentru judecători) nu a fost considerată a fi oportună, având în vedere prerogativele manageriale ce revin vicepreşedintelui Curţii de Apel Bucureşti, se preciza în Hotărârea 10/2017.

 Numire la cererea judecătoarei Elisabeta Roșu

Numai că, 3 săptămâni mai târziu, șefa CAB, Elisabeta Roșu, formulează o nouă solicitare către Secția pentru judecători a CSM, cerând revocarea Hotărârii nr. 10/17.01.2017 şi aprobarea propunerii de delegare în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Bucureşti a judecătorului Alina Ghica.

Argumentul principal? Oportunitatea propunerii de delegare în funcţie a unui judecător se apreciază de către preşedintele instanţei și nu de către Secţia pentru judecători a CSM.

În plângerea înaintată de Elisabeta Roșu Secției pentru judecători a CSM se mai arăta că “propunerea a fost formulată de persoana îndreptăţită, cu avizul unanim al Colegiului de conducere al CAB, în considerarea unor calităţi profesionale şi manageriale necontestate ale judecătorului propus, astfel că soluţia de respingere a propunerii apare că ar fi fost emisă cu încălcarea tuturor dispoziţiilor legale, intrându-se în sfera excesului de putere”. De asemenea se mai afirma că „instanţa în cauză – Curtea de Apel Bucureşti are cel mai mare număr de judecători şi cea mai complexă organizare administrativ-judiciară, şi că preşedintele acesteia este cel mai familiarizat cu dificultăţile şi vulnerabilităţile cu care se confruntă, putând astfel oferi cea mai corectă apreciere asupra necesităţilor instanţei.”

În consecință, Secţia pentru judecători a CSM a admis plângerea prealabilă formulată de preşedintele Curţii de Apel Bucureşti împotriva Hotărârii nr. 10/17.01.2017 şi a dispus delegarea în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Bucureşti a doamnei judecător Ghica Alina Nicoleta, preşedinte al Secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, începând cu data de 21.02.2017, până la revenirea titularului pe post, dar nu mai mult de 6 luni. Hotărârea avea numărul 238 din 20 februarie 2017. 

Cavalcada de prelungiri

Au urmat apoi delegări peste delegări; din februarie 2017, când Secția pentru judecători a CSM a aprobat prima delegare (Hotărârea 238/20.02.2017) și până în decembrie 2020 (cea mai recentă delegare) s-au înregistrat nu mai puțin de 8 hotărâri de prelungire:

  • Hotărârea 752 din 27 iunie 2017
  • Hotărârea 66 din 29.01.2018
  • Hotărârea 667 din 14 iunie 2018
  • Hotărârea 1461 din 19 decembrie 2018
  • Hotărârea 1157 din 2 iulie 2019
  • Hotărârea 139 din 13 februarie 2020
  • Hotărârea 972 din 9 iulie 2020
  • Hotărârea 1503 din 17 decembrie 2020.

Dacă va lua concursul de la Inspecția Judiciară, cel mai probabil judecătorul Alina-Nicoleta Ghica nu va mai ocupa funcția de vicepreședinte al Curții de Apel București (rezultatele finale ale concursului vor fi cunoscute săptămâna viitoare).  Dacă nu va lua concursul, prin Hotărârea 1503/17 decembrie 2020 a Secției pentru judecători se va prelungi, din 26.02.2021, delegarea judecătorului Ghica Alina-Nicoleta în funcția de vicepreședinte al Curții de Apel București.  Evident, până la revenirea titularului pe post, dar nu mai mult de 6 luni…

foto: agerpres.ro

 

spot_img

Articole recente

Procesul de 140 milioane de dolari pentru recuperarea „creanței Libia” de la moștenitorii lui Dinu Patriciu, amânat din cauza protestului avocaților

Magistrații Curții de Apel București au amânat, la termenul din 22 februarie 2024, judecarea dosarului în care Statul Român încearcă...

Mai multe articole din aceeași categorie