În decembrie 2020, două importante ONG-uri de mediu, asociaţia Bankwatch Romania și asociația Agent Green, reușeau să câștige la Curtea de Apel București prima fază a procesului în care solicitau anularea Hotârârii de Guvern 1032/2018. Acest act normativ vizează “aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al „Liniei electrice aeriene (LEA) 110 kV dublu circuit CHE Bumbeşti – borna 35 bis LEA 110 kV Târgu Jiu Nord – Parângu circuitul 2” pentru racordarea la Sistemul Electroenergetic Naţional a Centralei Hidroelectrice Bumbeşti, obiectiv din cadrul lucrării de utilitate publică şi interes naţional „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbeşti”, judeţele Gorj şi Hunedoara.”
Decizia instanței nu era definitivă și putea fi atacată cu recurs la instanța supremă, în 15 zile de la comunicare. Ulterior, la recurs, judecătorii ÎCCJ au considerat că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, așa că au admis recursurile declarate împotriva sentinței civile din 15 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel București – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, trimițând cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. La data pronunţării deciziei Curţii de Apel București, lucrările de la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu au fost sistate, stadiul de realizare al amenajării fiind, în procent global, de 88% pentru lucrările de construcţii, respectiv de 74% pentru lucrările de montaj a echipamentelor mecanice şi electrice. În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal, la data de 18.05.2023. Câteva luni mai târziu, judecătorii CAB au dat dreptate Guvernului României:
- Solutia pe scurt: Respinge cererea ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenţie accesorie formulat în interesul paratului Guvernul României. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi, 24.10.2023 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei potrivit art. 396 alin. 2 C.pr.civ.
Judecătorii au arătat că cererea de chemare în judecată era neîntemeiată, întrucât proiectul în cauză viza o linie aeriană de tensiune electrică de 110kV, ce nu se înscria în lista celor prevăzute anexele nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2002, pct.5.3 din anexa 1, ce făceau trimitere la construirea liniilor aeriene de tensiune electrică cu o tensiune de cel puţin 220 kV şi o lungime de cel puţin 15 km. Asociaţia Bankwatch Romania a formulat recurs, așa că dosarul a ajuns din nou pe masa instanței de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, la data de 22 noiembrie 2024, a pus capăt definitiv litigiului:
- Detalii soluţie: Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă Asociaţia Bankwatch România împotriva Sentinţei civile nr. 1650 din 24 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata – intervenientă în interesul pârâtului Societatea de Producere a Energiei în Hidrocentrale Hidroelectrica SA, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunțată astăzi, 22 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Proiectul AHE Bumbești-Livezeni
Hidrocentrala Bumbești – Livezeni, construită în mijlocul Parcului Național Defileul Jiului, este un proiect hidroenergetic pentru realizarea căruia Hidroelectrica a alocat 1.000.000.000 de lei şi pentru care a cheltuit până în decembrie 2017, peste 700.000.000 lei (circa. 155 milioane de euro). Prin urmare, Hidroelectrica argumenta faptul că proiectul era aproape de finalizare, că a fost cheltuită o sumă uriașă pentru realizarea lui și că ar fi oferit energie electrică, produsă curat, pentru cel puțin 100.000 de consumatori casnici.
Proiectul a fost început înainte de aderarea României la Uniuea Europeană. Odată cu intrarea în Uniune, proiectul trebuia reevaluat din punct de vedere al impactului asupra mediului, astfel încât să respecte legislația în domeniu a Uniunii. ONG-urile de mediu acuză faptul că evaluarea nu a mai fost făcută. Romaniacurata.ro a scris că proiectul a obținut acte de reglementare cu privire la protecția mediului anterior transpunerii Directivelor Cadru privind Apa, Habitate și Păsări și EIA. Ulterior, zona în care se construia proiectul a fost desemnată parc național (2005) și sit de interes comunitar ROSCI0063, care protejează habitate de fag și frasin, habitate ripariene, habitate cu vegetație lemnoasă și versanți stâncoși, precum și specii ca ursul brun, râsul, specii de amfibieni, pești și nevertebrate.
Biologul Călin Dejeu și asociațiile de mediu au explicat pentru Digi24.ro că vor fi realizate două centrale, un baraj în zona Livezeni, prize energetice, decantoare subterane, o galerie lungă de aproape 7 kilometri cu un diametru de trei metri, castele subterane înalte de zeci de metri. „Toate aceste lucrări vor seca râul și vor duce la dispariția faunei în zonă”, acuza biologul Călin Dejeu și asociațiile de mediu. „Situația va fi similară cu cea creată de un alt proiect, cel de pe Jieț, râu secat acum, însă ”tumultos în trecut, pe care se făcea plutărit”, a mai explicat, înaintea sentinței definitive din 2017, biologul Călin Dejeu. Potrivit documentațiilor existente, dacă în prezent, în zona defileului, Jiul are un debit de peste 18 metri cubi pe secundă, după realizarea complexului, debitul de servitute (debitul minim pe care este obligat să îl asigure Hidroelectrica) ar fi de opt ori mai mic, adică 2,7 metri cubi pe secundă, fapt ce ar afecta grav – în opinia ecologiștilor – patrimoniul natural al Văii Jiului.
