Cum s-a făcut praf un flagrant DNA, după ce judecătorii au constatat că martorul denunțător l-a provocat pe un comisar ANPC să ia 1.000 de lei mită

Exclusivitate

Prin rechizitorul din data de 18.04.2022, emis de Direcția Națională AnticorupțieSecția de Combatere a Corupției, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului P.B., comisar I superior în cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor – Regiunea București Ilfov, C.P.C.M.B. – Biroul de Control și Supraveghere Piață Prestări – Servicii Nealimentare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 289 alin. 1 din C.p. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000. În esență, s-a reținut că, la data de 27.11.2020, acesta a primit suma de 1.000 RON de la numitul XXX, martor denunțător, în legătură neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, respectiv neaplicarea unei sancțiuni contravenționale societății comerciale administrată de denunțător, cu privire la aspectele constatate cu prilejul controlului efectuat în data de 05.11.2020 la sediul societății comerciale pe care o administrează, un service de reparații TV, situat în București, sector 2.

Sesizarea la ANPC
În cursul anului 2020 un cetățean a făcut o sesizare la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, fiind nemulțumit de modul în care a fost efectuată reparația televizorului adus de el la service-ul martorului denunțător. Drept urmare, la data de 05.11.2020, o echipă de control din cadrul ANPC, formată din doi comisari, intre care se număra și B.P.,  s-a prezentat la sediul societății situat în București, sector 2, în vederea efectuării unui control având ca obiectiv verificarea veridicității aspectelor semnalate de clientul nemulțumit de serviciile de reparație a unui televizor prestate de către societatea denunțătorului. Astfel, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, în urma controlului efectuat de către cei doi comisari din cadrul ANPC, aceștia au încheiat procesul verbal din 05.11.2020, fără a aplica o amendă, dar cu obligația impusă operatului economic de a stinge litigiul, pe cale amiabilă, în termen de 30 de zile, de la data încheierii procesului verbal. De menționat este că la momentul controlului martorul denunțător era cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, reținându-se că acesta, în calitatea sa de administrator de drept și de fapt al mai multor societăți comerciale, a emis facturi fictive în valoare de 117.750.000 lei, iar prin înregistrarea acestor facturi în contabilitatea a 114 societăți a contribuit la producerea unui prejudiciu bugetului consolidat al statului în cuantum de 38.000.000 lei. De menționat de asemenea și faptul că acesta a înregistrat audio cu telefonul mobil conversația purtată cu cei doi comisari, punând ulterior la dispoziția organelor de urmărire penală anumite pasaje din acea conversație, pe un dvd.

Denunțul 
Prin ordonanța din data de 27.11.2020, Direcția Națională Anticorupție a dispus autorizarea folosirii în cauză, pe o durată de 30 de zile, în calitate de colaborator cu identitate reală, a martorului denunțător. Ulterior, la data de 27.11.2020, denunțătorul l-a contactat pe inculpatul P.B., comunicându-i acestuia din urmă că a reușit să îl convingă pe clientul său nemulțumit să își reducă pretențiile pecuniare, deși acest fapt se produsese încă din data de 18.11.2020. Întâlnirea a fost stabilită de martorul denunțător, care dădea impresia că îi va prezenta comisarului ANPC un înscris privind rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului. Atmosfera discuției dintre cei doi a fost una degajată, aceștia aducând în convorbire inclusiv detalii legate de viața personală și traiul în Municipiul București. La un moment dat, comisarul a adus în discuție motivul venirii sale la sediul societății denunțătorului în ziua respectivă, întrebându-l pe acesta „Ia, zi, ce-ai făcut?” (în referire la petiția înregistrată la ANPC), denunțătorul confirmând că „Am vorbit cu el, l-am nu știu ce… 1.500 am scos-o”, inculpatul fiind nelămurit cu privire la cuantumul exact al sumei „Ce o mie?”, moment în care denunțătorul a precizat că „1500 de lei am scos-o!”. Auzind cuantumul sumei ce urma a fi remisă de denunțător reclamantului, inculpatul și-a manifestat indignarea „Foarte mult! (…) 1500?”. Văzând indignarea comisarului la auzul sumei ce urma a fi remisă reclamantului, martorul denunțător a scos suma de 1.000 RON pe masă, spunând „Dragule! Am o… Am o mie aicea… Deja am… Uite am aicea o mie pregătită…”, adresându-i apoi comisarului rugămintea de a-i lua „Te rog eu mult, da?”. Comisarul a luat suma de 1.000 RON și a băgat-o în buzunarul gecii sale.

Flagrantul

După ce a primit suma de bani de 1.000 RON de la martorul denunțător, comisarul a continuat discuția, simțind nevoia să îi ofere acestuia, probabil în schimbul sumei primite, o serie de instrucțiuni și sfaturi în legătură cu activitatea prestată de societate, astfel încât să evite pe viitor situații similare cu cea avută cu reclamantul. Așa cum rezultă din procesul-verbal privind constatarea infracțiunii flagrante din data de 27.11.2020, organele de urmărire penală au pătruns în sediul societății și i-au solicitat comisarului ANPC să prezinte ce are în buzunarul drept al hainei cu care era îmbrăcat, ocazie cu care acesta a scos din acest buzunar o sumă de bani, în bancnote în cupiură de 100 RON. Întrebat de unde provine suma de bani pe care a scos-o din buzunarul hainei, acesta a răspuns că suma respectivă nu îi aparține, nu știe de unde provine, nu cunoaște cuantumul acesteia, negând faptul că ar fi primit vreo sumă de bani de la denunțător. În continuare, s-a procedat la numărarea sumei de bani aflată asupra acestuia, stabilindu-se că cele 10 bancnote descrise anterior reprezintă suma de 1.000 RON provin din fondurile proprii ale denunțătorului, și care, în data de 27.11.2020, după consemnarea seriilor, i-a fost înmânată denunțătorului în vederea constatării infracțiunii flagrante.

Deciziile judecătorilor și motivarea
În decembrie 2023, instanța de fond – Tribunalul București – l-a achitat pe comisarul ANPC de acuzații. După cum rezultă din actele dosarului, consemnate de rejust.ro, judecătorul a argumentat că martorul denunțător a dorit din primul moment să dea mită celor doi comisari, chiar dacă aceștia nu îi ceruseră, doar pentru a-i acuza de săvârșirea unei infracțiuni grave. Martorul nu a avut în niciun moment intenția de a achita prejudiciul creat prin repararea necorespunzătoare a aparatului tv. Mai mult, așa cum rezultă și din declarația sa, chiar dacă ar fi primit amendă contravențională (al cărei minim era de 2.000 de lei, de unde se deduce că plata a jumătate din sumă în termen de 15 zile ar fi fost de 1.000 de lei, chiar suma remisă ca mită) având în vedere că a mutat controlul pe o societate insolvabilă, acesta nu ar fi suferit consecințe de natură patrimonială. Prin urmare, singurul motiv care a dus la constituirea dosarului a fost dorința martorului de a formula un denunț, care să-l ajute în dosarul în care era cercetat. De asemenea, nici la cea de-a doua întâlnire din data de 18.11.2020, inculpatul nu a solicitat remiterea unei sume de bani, tot martorul fiind cel care a lăsat impresia că ar dori să dea mită, din actele dosarului nerezultând că acesta ar fi acceptat primirea de foloase. Mai mult decât atât, în condițiile în care martorul denunțător a refuzat să pună la dispoziție telefonul de pe care a efectuat înregistrările, nu se cunoaște de câte ori a mai încercat martorul să îl contacteze pe inculpat pentru a-l determina să vină la sediul societății.

Instanţa a constatat că acţiunile martorului- care a acţionat ca agent al statului, sub coordonarea organelor de cercetare penală care au permis înregistrarea convorbirilor purtate de martor în mediu ambiental şi au înregistrat bancnotele puse la dispoziţie – au depăşit rolul de a observa şi consemna acţiunile inculpatului, martorul determinând prin insistenţele sale repetate acceptarea sumei de 1.000 de lei de către inculpat. Prin urmare instanţa reţine că în lipsa acţiunilor insistente ale martorului, inculpatul nu ar fi săvârşit fapta de primire de foloase necuvenite, astfel încât apreciază că fapta a fost comisă în condiţii de provocare, probele obţinute în acest mod urmând a fi înlăturate. Tribunalul constată că nu au fost întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de luare de mită, deoarece nu au fost săvârşite cu conştiinţa liberă, respectiv cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, câtă vreme decizia inculpatului a fost luată în urma unei provocări active din partea martorului colaborator cu identitate reală. Pe baza principiului ,,in dubio pro reo”, Curtea reţine că, dacă persoana care a acționat sub supravegherea organelor statului nu ar fi procedat în maniera descrisă, inculpatul […] nu ar fi primit banii respectivi.

După ce DNA a atacat sentința la instanța superioară, dosarul a ajuns în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București. Miercuri, 15 ianuarie 2025, instanța de apel a confirmat soluția Tribunalului București:

  • Solutia pe scurt: DP 19/A/În baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge, ca nefondat, apelul formulat de către apelantul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎCCJ – DNA împotriva sentinţei penale nr. 1572 din data de 21.12.2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 10662/3/2022. În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia inculpatului şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 15.01.2025.
spot_img

Articole recente

Guvernul consfințește înțelegerea fostei ministre Alina Gorghiu cu Primăria Pitești, pentru terenul pe care se va construi viitorul sediu al Judecătoriei din oraș

În iulie anul trecut, ministra Justiției Alina Gorghiu anunța triumfătoare că Executivul a aprobat Nota privind transmiterea unei cereri...

Mai multe articole din aceeași categorie