Începând din a doua jumătate a anului 2019 și până în iulie 2020, s-a constituit și dezvoltat pe raza județelor Dâmboviţa şi Ilfov, precum şi a municipiului Bucureşti, un grup infracţional organizat profilat pe săvârșirea unor infracțiuni din sfera criminalității informatice, ce urmărea obţinerea de venituri ilicite prin înlesnirea obţinerii contra-cost şi în mod fraudulos a unor permise de conducere din RD Congo pentru cetăţeni români, care nu posedau competenţele necesare obţinerii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice din România.
Permisul costa între 2.000 și 3.000 euro
Procurorii DIICOT, în special cei de la BCCO Ploiești, care s-au ocupat de acest amplu dosar în care au fost implicate aproximativ 100 de persoane, au demonstrat că cei interesați să dobândească un permis de conducere în mod fraudulos puneau la dispoziția membrilor grupării datele lor personale, o fotografie (tip paşaport sau buletin), un specimen de semnătură, precum și diferite sume de bani, de regulă cuprinse între 2.000 și 3.000 euro (sau echivalent în alte monede). Sumele erau apoi expediate prin intermediul unor firme de transfer monetar (Western Union și Money Gram), către membrii grupării care activau pe teritoriul Republicii Democrate Congo, respectiv cetățenii congolezi Kamuanya Mbuyi și Mambwana Makani Jeancy. După ce primeau permisele eliberate de ţara africană, cetăţenii români se prezentau la serviciile judeţene ale Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor sau la SPCRPCIV Bucureşti, unde permisele congoleze erau preschimbate cu permise de conducere româneşti. Anchetatorii au explicat faptul că, pe această cale, s-a ajuns la situaţia ca date informatice nereale, care atestau aparenta dobândire licită a unor permise de conducere străine, să fie implementate în mod fraudulos în bazele de date ale DRPCÎV. S-a ajuns astfel la situația în care cetățeni români care nu aveau, din cauza inaptitudinii, competențele necesare pentru a dobândi în mod legal, pe teritoriul României, dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, obțineau permis de conducere pentru diverse categorii, inclusiv C, D sau E, fapt ce reprezenta un pericol actual și concret atât pentru ei înșiși și pasagerii lor, cât pentru siguranța celorlalți participanți la trafic.
Sprijinul esențial primit de la angajații ambasadei
Permisele de conducere emise de autoritățile competente din RD Congo erau expediate în România, de cei doi cetățeni congolezi menționați, prin intermediul societății de curierat internațional D.H.L.. Ulterior însă era necesară certificarea acestora de către ambasada Republicii Democrate Congo la București. Această activitate era realizată tot de către membrii grupului infracțional organizat, cu sprijinul inculpatei XXX (funcționar public al ambasadei), precum și a diplomaților congolezi acreditați la București (ambasador, consul, etc.). Procurorii DIICOT, deși au demonstrat că reprezentanții misiunii diplomatice a RD Congo au sprijinit în mod efectiv gruparea infracțională, nu au putut să-i ancheteze ori să-i trimită în judecată în acest dosar, întrucât, potrivit Convenției de la Viena, un agent diplomatic se bucură de imunitate faţă de jurisdicţia penală, civilă şi administrativă a statului acreditar (ţara în care a fost trimis la post).
Cele 4 paliere ale grupării
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat că gruparea a funcționat pe 4 paliere, membrii săi având încă de la bun început roluri bine definite în cadrul acesteia. Primul palier este reprezentat de membrii grupului infracțional organizat care se ocupau de identificarea și recrutarea persoanelor interesate de a dobândi, în mod fraudulos, dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Tot în acest palier sunt incluși și cei care au sprijinit rețeaua infracțională, fie prin efectuarea unor operațiuni de transmitere a datelor care urmau a fi înscrise în permisul de conducere, fie prin efectuarea unor transferuri monetare a sumelor care urmau a fi oferite funcționarilor din RD Congo pentru eliberarea permiselor de conducere. De asemenea pe acest palier au mai activat persoanele care au facilitat preschimbarea permiselor de conducere străine cu permise de conducere românești prin diverse procedee, cum ar fi stabilirea unor adrese de reședință așa încât preschimbarea să se efectueze pe raza anumitor județe de pe teritoriul României, pentru a se evita acele județe unde fuseseră deja depuse numeroase cereri de preschimbare a unor permise similare.
Pe al doilea palier s-au aflat cetățenii congolezi Kamuanya Mbuyi și Mambwana Makani Jeancy, reprezentând o verigă esențială în lanțul infracțional, cu rolul, pe de o parte, de a încasa și preda către capul grupării sumele de bani transferate prin serviciile specializate de transfer care urmau a fi oferite necuvenit funcționarilor din RD Congo pentru eliberarea permiselor de conducere, iar pe de altă parte de a expedia, ulterior eliberării, aceste permise de conducere către România prin societatea de curierat internațional D.H.L.
Pe al treilea palier a activat inculpata XXX, cetățean român, aceasta având un rol bine determinat și în egală măsură important. Aceasta, în calitate de funcționară (secretară) la Ambasada Republicii Democrate Congo în România, se ocupa în mod efectiv de întocmirea adeverințelor prin care se certifica autenticitatea permiselor de conducere eliberate de autoritățile acestui stat, în condițiile în care avea cunoștință de modul fraudulos de obținere al acestora de către cetățenii români interesați, fiind conștientă de faptul că aceștia nu s-au deplasat niciodată în străinătate pentru a susține examenele necesare obținerii permisului de conducere și nici nu au solicitat în acest sens vize de la ambasadă pentru a putea intra pe teritoriul statului străin. Totodată aceasta infirma unele neconformități identificate de către funcționarii români din cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor cu ocazia preschimbării permiselor emise de autoritățile din RD Congo, precum diferențe între semnătura persoanei solicitante aplicată pe documentele ce au stat la baza preschimbării permisului de conducere și semnătura aplicată pe permisul de conducere eliberat de autoritățile străine, posibile imperfecțiuni ale permiselor, precum bule de aer, imperfecțiuni ale fotografiilor (care erau invariabil trimise în RD Congo prin aplicația mobilă WhatsApp) sau alte mici defecte, etc.
Pe cel de-al patrulea palier s-a aflat XXX, liderul grupării infracționale organizate, care a coordonant în fapt întreaga activitate infracțională, având și o influență asupra celor doi cetățeni congolezi, respectiv Kamuanya Mbuyi și Mambwana Makani Jeancy, precum și asupra unor funcționari competenți în eliberarea permiselor de conducere pe teritoriul Republicii Democrate Congo. Acesta însă se sustrage executării unor pedepse cu închisoarea și figurează în prezent ca persoană urmărită internațional.
Cum s-au probat faptele
Documentarea activității infracționale a membrilor grupului infracțional organizat a fost realizată, anterior efectuării perchezițiilor domiciliare care au avut loc la data de 8.07.2020, prin efectuarea de investigații de către organele de cercetare ale poliției judiciare, prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de judecătorul de drepturi și libertăți, constând în interceptarea convorbirilor telefonice, supravegherea video/audio sau prin fotografiere în mediu ambiental a activităților desfășurate de către suspecți/inculpați, precum și interceptarea și percheziționarea trimiterilor poștale.
Anchetatorii au demonstrat ulterior judecătorilor că o mare parte dintre cetățenii români care au intrat în posesia permiselor de conducere eliberate de autoritățile din Republica Democratică Congo se aflau în imposibilitatea de a se deplasa pe teritoriul acestui stat deoarece nu dețineau pașaport ori pașapoartele nu se mai aflau în termenele de valabilitate. Procurorii au arătat și că fiecare solicitant al unui permis de conducere biometric congolez trebuia să se prezinte în persoană la Comisia Națională pentru eliberarea permiselor de conducere din Congo, pentru a obține formularul de cerere și a face dovada identității sale (prin carte de identitate, carte de alegător, pașaport valabil, permis de conducere anterior și două fotografii). Numai că accesul în RD Congo se face pe bază de viză de intrare, iar cetățenii români o puteau obține doar prin solicitare la Secția Consulară a Ambasadei Republicii Democrate Congo la București, viza neputându-se obține la frontieră.
Urmările
DIICOT i-a trimis în judecată, în mai multe dosare, atât pe membrii rețelei de crimă organizată, cât și pe beneficiarii “fabricii de permise” din Congo. În ultimul an, instanțele au început să pronunțe sentințe definitive în aceste dosare. În mai 2023, un inculpat, acuzat de săvârşirea infracţiunilor de instigare la fals intelectual, instigare la dare de mită și uz de fals a fost condamnat definitiv la pedeapsa rezultantă de 1 (unu) an, 7 (șapte) luni şi 20 ( douăzeci) de zile închisoare, iar zilele trecute, într-un alt dosar, doi inculpați au primit, unul o pedeapsă rezultantă de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, iar celălalt 11 luni închisoare pentru instigare la fals material în înscrisuri oficiale, participație improprie la fals intelectual și uz de fals.
