Plutonierul adjutant XXX din cadrul U.M. 01051 Bucureşti a fost trimis în judecată, prin Rechizitoriul nr. 585/P/2019, întocmit de procurori ai Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, sub acuzația de hărțuire, prev. de art. 208 alin. 1 şi 2 C.pen. Potrivit legislației penale, hărțuirea este fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă. Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
Acţiunea penală a fost pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate ZZZ, care a susținut că cele două fapte de hărțuire, de care era acuzat plutonierul adjutant XXX, s-au petrecut în perioada martie 2019 – iunie 2019. După ce dosarul a ajuns pe masa judecătorului militar în mai 2021, 9 luni mai târziu, în februarie 2022, Tribunalul Militar București a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul plt. adj. rez. XXX din cadrul U.M. 01051 București, către Judecătoria Sector 2 București. Declinarea a fost determinată de calitatea persoanei trimisă în judecată, care nu mai era militar, fiind trecută în rezervă.
Dosarul a fost înregistrat apoi pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 la data de 2 martie 2022. După ce în iunie 2022 instanța a dispus emiterea unei adrese către Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București și către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București pentru exprimarea unui punct de vedere cu privire la posibilitatea remedierii rechizitoriului nr. 585/P/2019 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, în privința descrierii faptei, în raport și de Ordonanța din data de 10.02.2021 prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, în octombrie 2022, instanța a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București. Un an mai târziu, în octombrie 2023, instanța a decis să schimbe încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului din o infracţiune de hărţuire în două infracţiuni de hărţuire, prev. de art. 208 alin. 1 C.pen. şi de art. 208 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.
Trei luni mai târziu, la începutul anului 2024, instanța a pronunțat în sfârșit sentința: în temeiul art.396 alin.6 C.proc.pen. raportat la art.16 alin.1 lit. f) C.proc.pen. art.154 alin.1 lit. e) C.pen. cu referire la art.155 alin.1 C.pen. interpretate prin Deciziile Curții Constituționale nr.297/2018 și nr.358/2022, a decis să înceteze procesul penal pornit împotriva inculpatului, pe motiv că a intervenit prescripția faptelor. În schimb, judecătorul a admis în parte, acțiunea civilă și a obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 5.000 euro (plătibilă în lei la cursul BNR) drept daune morale, precum și a sumei de 730 lei ca daune materiale. Inculpatul a mai fost obligat și la plata către partea civilă, a sumei de 6.200 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorarii avocațiale și cost transport avocat.
Sentința a fost atacată cu apel, așa că dosarul a ajuns pe masa judecătorilor Curții de Apel București. După ce în octombrie 2024 a fost admisă cererea apelantului-inculpat de schimbare a încadrării juridice a faptelor deduse judecății din infracţiunile concurente ( prevăzute de art.208 alin.1 Cod penal și art.208 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal), în infracţiunea unică, prevăzută de art.208 alin.1 și 2 Cod penal, cu înlăturarea prevederilor referitoare la concursul de infracţiuni, instanța a pronunțat soluția definitivă în acest dosar abia la 22 ianuarie 2025 (la 5 ani și jumătate de la comiterea faptei): a dispus încetarea procesului penal pornit faţă de inculpat cu privire la infracţiunea de hărțuire (fapte din perioada martie 2019 – 11.06.2019), ca urmare a împlinirii termenului prescripţiei generale a răspunderii penale, menținând celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.