La data de 21.05.2023 la Curtea de Apel București a fost înregistrată solicitarea Parchetului privind cererea autorităților judiciare ruse de arestare provizorie în vederea extrădării a numitului Y.A.. În motivare, în esenţă, s-a menţionat că pe numele respectivei persoane figura mandatul de arestare emis la data de 18.09.2019 de către Tribunalul Districtual din Krasnodar pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare de fonduri la scară înaltă prin fraudă, prevăzută de secţiunea 4 art.159 Cod penal rus. Y.A., ce are dublă cetăţenie, rusă şi ucraineană, este acuzat că în 2013 la Krasnodar, a înființat, alături de alte persoane, o societate comercială, prin intermediul căreia care a păcălit mai mulți proprietari ai unor terenuri că le va construi locuințe, încasând de la aceștia sume de bani drept avans. El nu a pus ulterior la dispoziţia proprietarilor apartamentele promise şi nici nu a restituit sumele de bani. Pentru a ascunde urmele şi a crea o aparenţă de legalitate a acţiunilor sale, Y.A. şi complicii săi au realizat o parte din lucrările de construcţii și au întocmit documente false, care să ateste lucrările realizate. Faptele pentru care este urmărită persoana extrădabilă sunt incriminate şi de legislaţia românească, respectiv de dispoziţiile art. 244 alin.1 și 2 din Codul penal (infracțiunea de înșelăciune).
În iulie 2023, Ministerul Justiţiei – Direcţia Drept internaţional şi cooperare judiciară – Serviciul de cooperare judiciară internaţională în materie penală a trimis Parchetului de pe lângă Curtea de apel Bucureşti cererea de extrădare formulată de Parchetul Federaţiei Ruse şi documentele anexă prevăzute de art. 12 din Convenţia europeană de extrădare din 1957, documente transmise de Ambasada Federaţiei Ruse din Bucureşti. Autorităţile judiciare ruse precizau că termenul de prescripţie a răspunderii penale în acest caz nu este împlinit, potrivit legislaţiei ruse, că persoana extrădabilă nu are imunitate şi nici nu este scutită de urmărire penală.
Curtea de Apel București a constatat că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 33 din Legea nr. 302/2004 şi art. 10 din Convenţia europeană de extrădare din 1957, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale conform legislaţiei române. Pe de altă parte, Curtea reţine că începând cu data de 16.09.2022 Federaţia Rusă a încetat să mai fie parte la Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, aceasta fiind o consecinţă a rezoluţiei din 16.03.2022 privind încetarea calităţii de membru al Federaţiei Ruse la Consiliul Europei. Instrumentul invocat de Federaţia Rusă în cuprinsul cererii de extrădare din perspectiva garanţiilor ce privesc drepturile omului este cel al Organizaţiei Naţiunilor Unite, respectiv Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16.12.1966. De asemenea, şi din perspectiva condiţiilor de detenţie, nu vor mai fi aplicabile normele Consiliului Europei şi jurisprudenţa adoptată la nivelul Curţii Europene a Drepturilor Omului. Pentru cele expuse, Curtea de Apel București a decis, în temeiul art. 42 şi urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, şi a art. 2 şi art. 12 din Convenţia Europeană de extrădare, încheiată la Paris la 13.12.1957, să respingă, ca neîntemeiată, cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare ruse cu privire la numitul Y.A..
