Iulian Fentzel, zis Frențer, este unul dintre cei mai periculoși violatori aflat în închisorile românești. El are la activ cinci violuri dovedite, petrecându-și, după gratii, cea mai mare parte din viață. Potrivit publicației Gandul.ro, Iulian Fentzel a făcut primii ani de pușcărie pentru furt, însă, ulterior, a devenit un violator în serie, care a revenit în pușcărie de fiecare dată, când a fost eliberat pentru un nou viol. Prima dată a violat o femeie în 2004 și a primit 10 ani de închisoare. Apoi, după ce a fost eliberat, a violat-o în Buzău pe mama unui procuror DIICOT. A primit alți 12 ani de închisoare, dar a reușit să scape cu aproape 3 ani mai devreme, ca urmare a recursului compensatoriu. Iulian Fentzel a recidivat din nou, victima fiind o femeie din București. În pușcăriile românești, Iulian Fentzel și-a descoperit pasiunea pentru Codul Penal și a învățat cum se fac cererile de chemare în judecată ori de eliberare condiționată. A devenit astfel cunoscut ca „avocatul” deținuților.
Revolta deținuților din Penitenciarul Giurgiu
În vara anului 2016, pe fondul nemulțumirilor legate în principal de condițiile de detenție, în rândul deținuților încarcerați în rețeaua Administrației Naționale a Penitenciarelor din România a izbucnit o revoltă manifestată prin refuz de hrană, escaladarea corpurilor de clădiri, incendierea unor obiecte de vestimentație sau mobilier, nerespectarea programului de ordine interioară, automutilări, amenințarea personalului, etc. În Penitenciarul Giurgiu, formele de protest ale deținuților au debutat în data de 29.06.2016, când mai mulți deținuți, încarcerați în cadrul Secției E9, secție cu regim de maximă siguranță cu risc pentru siguranța penitenciarului, s-au automutilat, solicitând transferul la Penitenciarul Spital București-Jilava. În data de 05.07.2016, în cursul nopții, mai mulți deținuți au lovit cu obiecte din metal în gratiile de le ferestrele camerelor de deținere și au aruncat în zona curților interioare de plimbare cu obiecte din hârtie și materiale textile pe care anterior l-au incendiat.
Protestele deținuților au continuat în perioada următoare prin refuz de hrană, blocarea ușilor de acces în cameră cu obiecte de mobilier, incendierea saltelelor, nerespectarea programului de odihnă prin lovirea cu obiecte din metal în gratii în cursul nopții, urlete puternice, escaladarea corpurilor de clădire și distrugerea sau degradarea sistemelor de siguranță și intervenție ori a antenelor de recepție TV, distrugerea obiectelor de mobilier și radio/TV din camerele de detenție, etc.
În toată această perioadă, personalul unității de detenție a fost implicat în mod evident în menținerea unui climat adecvat de siguranță în desfășurarea activităților zilnice cu deținuții, însă formele de protest s-au intensificat, riscând să degenereze în conflicte deschise ori evadări din starea de detenție. Personalul a fost solicitat să efectueze ore suplimentare peste programul de lucru, conducerea unității fiind nevoită să mobilizeze în mod repetat angajații pentru preîntâmpinarea unor incidente iscate atât între deținuți, cât și între deținuți și cadrele unității. Astfel, cu ocazia fiecărui incident produs, conducerea unității a inițiat procedura de negociere cu deținuții, a întocmit rapoarte de incident, s-a procedat la aplicarea cătușelor pentru mâini în perioada desfășurării activităților în afara camerelor de detenție pentru preîntâmpinarea agresării personalului ori a celorlalți deținuți, efectuarea plimbării în curtea F5 superioară, suplimentarea personalului din serviciu cu cel din tura liberă pentru pază și supraveghere, vizită, însoțire, asigurarea prezenței membrilor din cadrul echipei operative speciale, solicitarea sprijinului din partea Inspectoratului de Jandarmi Județean Giurgiu prin deplasarea în incinta unității de detenție a unor militari jandarmi care să suplimenteze forțele de intervenție în caz de nevoie, remedierea de urgență a deficiențelor provocate de deținuți la sistemele de siguranță și intervenție, lichidarea incendiilor provocate, asigurarea asistenței medicale de urgență, inclusiv prin prezentarea deținuților la unitățile spitalicești sub pază, întocmirea rapoartelor de incident, imputarea pagubelor produse, informarea judecătorului de supraveghere, informarea Administrației Naționale a Penitenciarelor, etc.
Exercițiul de alarmare și extragerea liderilor rebelilor
În cadrul acțiunilor de protest au fost identificați anumiți lideri ai deținuților, iar la data de 29.07.2016, conducerea Penitenciarului Giurgiu a întocmit un referat motivat de transfer către alte unități de deținere. Prin Dispoziția din 29.07.2016 a Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor s-a dispus transferarea a patru deținuți din Penitenciarul Giurgiu. Concomitent, conducerea Penitenciarului a întocmit și organizat un exercițiu de alarmare pentru aceeași dată, ora 04:45, fiind mobilizat tot personalul unității de detenție.
În cursul dimineții, în intervalul 06:00-07:00, pe platoul din incinta Penitenciarului Giurgiu au fost convocați toți angajații penitenciarului împreună cu o grupă de intervenție formată din 11 militari jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Giurgiu. Conducerea unității, în prezența unui reprezentant al Administrației Naționale a Penitenciarelor, a explicat participanților la exercițiul de alarmare scopul intervenției, respectiv percheziționarea anumitor camere de detenție, extragerea deținuților ce vor fi transferați, deplasarea acestora în clădirea Punct Predare-Primire Deținuți (PPPD) în vederea transferului către alte unități de detenție și relocarea unor deținuți.
Echipele de intervenție s-au deplasat în cadrul secțiilor de deținere, deținuții respectivi au fost identificați de membrii echipelor operative speciale, încătușați în poziția cu mâinile la spate și conduși de aceștia împreună cu militarii jandarmi. În timpul desfășurării percheziției camerelor și a bagajelor deținuților aceștia nu au opus rezistență, nefiind înregistrate evenimente. După extragerea celor cinci deținuți, echipele care au rămas la fața locului au continuat perchezițiile și au procedat la relocarea deținuților rămași în camerele de detenție în alte camere. Scopul relocării a fost acela al îngreunării comunicării cu ceilalți deținuți din penitenciar în vederea instigării acestora la acte de revoltă.
Corecția aplicată deținuților
După cazarea temporară a celor cinci deținuți în cele cinci camere din punctul de transfer, în incinta secției respective s-au deplasat cms. șef de penitenciare Constantin Ion, care era șef serviciu Siguranța Deținerii în Penitenciarul Giurgiu, alături de alți angajați ai Penitenciarului. El a fost cel care, în calitate de ofițer cu atribuții de conducere în cadrul penitenciarului, a luat hotărârea aplicării unor pedepse corporale deținuților identificați ca fiind liderii revoltei, înainte de transferarea acestora din unitatea de deținere.
Astfel, în jurul orelor 08:10, cms. șef de penitenciare Constantin Ion, după o discuție prealabilă scurtă cu un agent șef principal de penitenciare, a comunicat membrilor echipei de intervenție și unor jandarmi, aflați în holul secției, hotărârea sa de a aplica pedepse corporale celor cinci deținuți cu ocazia desfășurării procedurii percheziției corporale, hotărâre cu care aceștia au fost de acord.
După acest moment, unul dintre angajați și-a desprins petlițele cu numărul de identificare 332 de pe uniformă și a sugerat celorlați agenți de penitenciare printr-un gest să procedeze în același mod. Mai mult, acesta a înlăturat petlițele cu numerele de identificare și unor colegi de-ai săi, ceea ce denotă intenția de a ascunde sau îngreuna identificarea ulterioară.
Ulterior, deținuții, între care se număra și Fentzel Iulian, au fost extrași pe rând din camerele de așteptare și introduși în camera de percheziție, fiind încătușați în poziția cu mâinile la spate, culcați pe un grătar din lemn în poziția decubit dorsal și loviți cu intrumentele de imobilizare din dotare, cauzându-li-se suferințe fizice și psihice. După această faptă, cms. șef de penitenciare Constantin Ion a dispus ca deținuții să fie îmbarcați împreună cu bagajele personale în autospecialele Administrației Naționale a Penitenciarelor și transportați către penitenciarele de transfer, deși starea de sănătate nu le permitea deplasarea acestora pe distanțe mari și fără a fi, în prealabil, prezentați medicului penitenciarului, în vederea examinării medicale și acordării îngrijirilor de specialitate.
Acordul de recunoaștere a vinovăției
Prin Ordonanța nr. 1035/P/2016 din data de 05.03.2018 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize medico-legale prin consultarea documentației medicale și prin examinarea persoanelor vătămate. Au fost întocmite mai multe rapoarte de expertiză medico-legală. Potrivit unuia dintre aceste documente – Raportul de expertiză medico-legală nr. din data de 07.09.2018 întocmit de către medici legiști din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București – „Fentzel Iulian a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu și de corp dur la data de 29.07.2016. A necesitat 3-5 zile de îngrijiri medicale. Nu s-a cauzat infirmitate, nu a fost pusă în primejdie viața persoanei, nu s-a constatat agravarea unor afecțiuni anterioare”. De altfel, în cazul niciunuia dintre deținuți nu a fost pusă în primejdie viața persoanei, nu a fost determinată vreo infirmitate și nici vreun prejudiciu estetic grav și permanent.
Prima sentință: avertisment pentru cei 11 inculpați
Procesul a început la Tribunalul Giurgiu, au fost trimise în judecată 11 persoane, iar instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele inculpaților există, sunt prevăzute de legea penală și au fost săvârșite cu vinovăție. Faptele întrunesc elementele constitutive a cinci infracțiuni de supunere la rele tratamente în modalitatea supunere la tratamente degradante prev. de art. 281 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 38 C.pen. De altfel, cei 11 inculpați au recunoscut faptele, acceptând să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției. Tribunalul Giurgiu a acceptat această înțelegere și a aplicat celor 11 inculpați câte un avertisment:
Solutia pe scurt: În baza art. 485 alin. 1 lit. a) C.pr.pen., admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat în timpul urmăririi penale de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti cu inculpații: Tentu Laurențiu-Eduard, Roșca Florin , Constantin Ion, Copăceanu Cătălin-Laurențiu Măcăneață Mirel-Felix , Nedelcu Mirel-Teodor , Mitu Valentin-Vasile, Mihalache Ionuţ-Cristian , Ţîrcă Constantin-Bogdan, Neacşu Dumitru-Marius și Niţu Adrian-Ionuţ , cercetați în stare de libertate pentru săvârşirea a cinci infracţiuni de supunere la rele tratamente în modalitatea supunere la tratamente degradante, prev. de art. 281 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 38 C.pen., obiect al cauzei penale nr. 1035/P/2016. În baza art. 396 alin. 3 C.pr.pen. raportat la art. 80 C.pen., dispune renunțarea la aplicarea pedepsei faţă de inculpații Tentu Laurențiu-Eduard, Roșca Florin, Constantin Ion, Copăceanu Cătălin-Laurențiu, Măcăneață Mirel-Felix, Nedelcu Mirel-Teodor, Mitu Valentin-Vasile, Mihalache Ionuţ-Cristian, Ţîrcă Constantin-Bogdan, Neacşu Dumitru-Marius și Niţu Adrian-Ionuţ pentru săvârșirea de către fiecare a cinci infracţiuni de supunere la rele tratamente în modalitatea supunere la tratamente degradante, prev. de art. 281 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 38 C.pen. În baza art. 81 alin.1 și 3 C.pen., aplică fiecăruia dintre inculpații Tentu Lauren?iu-Eduard, Roșca Florin, Constantin Ion, Copăceanu Cătălin-Laurențiu, Măcăneață Mirel-Felix, Nedelcu Mirel-Teodor, Mitu Valentin-Vasile, Mihalache Ionuţ-Cristian, Ţîrcă Constantin-Bogdan, Neacşu Dumitru-Marius și Niţu Adrian-Ionuţ câte un avertisment. Atrage atenţia inculpaților asupra dispoziţiilor art. 82 alin.3 C.pen. privind cazurile de anulare a renunţării la aplicarea pedepsei, anume dacă în termen de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei se descoperă că persoana faţă de care s-a luat această măsură săvârşise anterior rămânerii definitive a hotărârii o altă infracţiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsă chiar după expirarea acestui termen, renunţarea la aplicarea pedepsei se anulează şi se stabileşte pedeapsa pentru infracţiunea care a atras iniţial renunţarea la aplicarea pedepsei, aplicându-se apoi, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară. În temeiul art. 486 alin.2 C.pr.pen., lasă nesoluționată acțiunea civilă exercită în cursul procesului penal de către Costea Marius, Raiciu Costel-Constantin și Meișor Cătălin Cristian Ștefan.
Fentzel Iulian câștigă la CAB
Această soluție nu a fost însă acceptată de judecătorii de la Curtea de Apel București, după ce persoana vătămată Fentzel Iulian a declarat apel:
Solutia pe scurt: Dp.1329/A- În baza art. 488 alin. 4 lit. b Cod procedură penală rap. la art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de persoana vătămată Fentzel Iulian împotriva sentinței penale nr. 264/31.08.2020 pronunțate de Tribunalul Giurgiu, Secţia Penală, în dosarul nr. 789/122/2020. Desfiinţează în totalitate sentinţa penală apelată şi, rejudecând: În baza art. 485 alin. 1 lit. b Cod procedură penală respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei nr. 1035/P/2016 încheiat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti cu inculpaţii Tentu Laurențiu-Eduard, Roșca Florin, Constantin Ion, Copăceanu Cătălin-Laurențiu, Măcăneață Mirel-Felix, Nedelcu Mirel-Teodor, Mitu Valentin-Vasile, Mihalache Ionuţ-Cristian, Ţîrcă Constantin-Bogdan, Neacşu Dumitru-Marius și Niţu Adrian-Ionuţ, sub aspectul săvârşirii a cinci infracţiuni de supunere la rele tratamente în modalitatea supunere la tratamente degradante, prev. de art. 281 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 38 Cod penal. Trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de către stat în fond şi în apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în ședință publică, astăzi, 23.11.2020.
Document: Hotărâre 1329/2020 23.11.2020
foto:anp.gov.ro
