În data de 18 mai 2017, Carmen Palade, fosta soție a mogulului Dan Adamescu, a dat în judecată societatea Adevărul Holding SRL, proprietarul site-ului click.ro, și pe jurnalista Maria Apostol pentru că ar fi calomniat-o în articolul “Vizita fostei soții i-a adus moartea lui Dan Adamescu? Acuzată că l-ar fi șantajat pe patul de spital”. Judecători de la 3 instanțe diferite – Tribunalul București, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție au stabilit că fosta soție a mogulului Dan Adamescu nu are dreptate. Decizia finală a aparținut instanței supreme:
- Detalii soluţie: Decizia nr. 2415: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Adamescu Carmen împotriva deciziei nr. 517 A din 2 aprilie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă. Respinge cererea formulată de intimaţii – pârâţi Apostol Maria şi SC Adevărul Holding SRL prin administrator special Constantin Sandu şi administrator judiciar Servicii Reorganizare şi Lichidare IPURL de acordare a cheltuielilor de judecată. Definitivă.
Faptele
În articolul incriminat este citată o declarație făcută de Adriana Constantinescu, nora lui Dan Adamescu, respectiv soția lui Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu. „Carmen a susţinut că nu l-a vizitat niciodată pe Dan. Noi am fost informaţi că doamna, împreună cu un procuror, ar fi fost la el în spital, chiar înainte de a muri, într-o vizită secretă. Care ar fi fost scopul dacă nu acela de a pune presiune pe el? Probabil pentru a-l şantaja că i se va lua băiatul dacă nu primeşte ce vrea. Suntem în faza de verificări, pentru că fiecare vizită trebuie înregistrată”, ne-a declarat Adriana Constantinescu, soţia lui Alexander Adamescu. Tot ea a explicat că aşteptările văduvei ar putea fi spulberate de o mare surpriză. ”Toate bunurile vânate de Carmen nu mai sunt ale lui Dan! Nu ştim de unde a evaluat ea că urmează să primească 200 de milioane de euro. S-ar putea să aibă o mare surpriză când se va face un raport auditoriu”, susţine aceasta – articolul din Click.ro
Pretențiile de 2 milioane de euro
Trei pretenții a avut Carmen Palade pentru așa zisa încălcare a drepturilor sale nepatrimoniale:
- obligarea pârâtelor Maria Apostol și Adevarul Holding S.R.L., în solidar, la plata sumei de 8.915.200 lei cu titlu de daune morale, pentru prejudiciul moral cauzat urmare a încălcării drepturilor nepatrimoniale ale reclamantei, constând în dreptul la demnitate, la onoare, la reputație, la imagine;
- obligarea pârâtelor la prezentarea de scuze în mod public reclamantei și obligarea pârâtei Adevarul Holding S.R.L. la publicarea pe site-ul www.click.ro , a cărui proprietară este, a dispozitivului hotărârii pronunțate de instanța de judecată;
- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Cum s-au apărat pârâții
Pârâții Maria Apostol și Adevarul Holding srl au invocat, în esență, faptul că în cauză nu au fost întrunite condițiile generale pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtelor: Nu există faptă ilicită, întrucât jurnalistul a redat interviul luat Adrianei Constantinescu, soția d-lui Alexander Adamescu, fiul defunctului Dan Adamescu, celebru om de afaceri miliardar, (fostul) soț al reclamantei Carmen Palade, cu privire la aspecte de interes public. Articole și interviuri similare au fost redate și în cuprinsul altor publicații scrise și online, precum și de către numeroase televiziuni, interesul public fiind maxim. Prin acțiune nu se critică datele sau informațiile prezentate în articol, acestea fiind conforme cu realitatea, ci se critică forma articolului și afirmațiile d-nei Constantinescu Adriana. Fapta nu este ilicită, întrucât există o cauză care înlătură caracterul ilicit al acesteia și anume exercițiul normal al unui drept, respectiv dreptul subiectiv la liberă exprimare, corelativ dreptului la informare, consacrat de art. 30 din Constituția României și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Articolul a fost publicat cu bună-credință, constituind o exercitare normală a dreptului la exprimare. Articolul a vizat o persoană publică, celebru om de afaceri, miliardar, aspectele prezentate fiind de interes public național. De asemenea, prin declarațiile sale de presă și reclamanta și-a asumat calitatea de persoană publică în mod voit și conștient, fiind implicit mai expusă la relatarea unor aspecte din viața sa și implicit la interpretarea acestora de către opinia publică, transparența fiind maximă. În cauză nu există prejudiciu, prejudiciul moral invocat nefiind cert, nici sub aspectul existenței sale și nici sub aspectul întinderii sale.
Argumentele judecătorilor
Curtea a analizat dacă exercițiul dreptului la liberă exprimare a fost „excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe”. Sub acest aspect, Curtea a apreciat că modalitatea de prezentare a informației utilizată de jurnalist nu poate fi acuzată că este excesivă și nerezonabilă. Mai departe, comentariile propriu-zise ale jurnalistului s-au grefat pe cele afirmate de către Adriana Constantinescu, anume în sensul că reclamanta ar urmări la partajul de soțul său obținerea sumei de 200 milioane de euro și că aceasta l-ar fi vizitat pe soțul său la penitenciar, prilej cu care ar fi purtat o discuție ce se constituia într-un șantaj. Ambele informații, și cea legată de suma de 200 milioane de euro și cea legată de pretinsul șantaj săvârșit de reclamantă asupra soțului său, rezultă a fi fost preluate de la persoana citată în cuprinsul articolului, anume Adriana Constantinescu, fapt reieșit din aceea că, printre afirmațiile redate ca citat din discursul acesteia, se regăsesc aceste două aspecte.
Judecătorul a observat faptul că jurnalistul nu s-a pronunțat efectiv în sensul de a susține veridicitatea celor relatate de numita Adriana Constantinescu, ci acesta s-a exprimat doar în sensul unei eventualități. Acest lucru rezultă din folosirea interogației în titlu, a condiționalului optativ atunci când vorbește despre discuția cu ”tentă de șantaj” și atunci când se referă la reclamantă ca ”personajul principal” al ”cazului”, dar și din faptul că în titlu nu afirmă că reclamanta ar fi săvârșit șantajul, ci că ”este acuzată” în acest sens. Așadar, pârâta nu pretinde că expune afirmații proprii, ci doar că relatează afirmațiile altora, pe care doar le propune spre interpretare publicului.
Curtea observă că, într-adevăr, modalitatea de exprimare a jurnalistului nu poate fi calificată ca perfect neutră, de natură a transmite informația factuală, simplă, netă, ci este o exprimare care implică o doză de apreciere morală. Dar, cu toate că jurnalistul nu se poziționează perfect neutru, Curtea a constatat că modalitatea de redactare a articolului nu a depășit limitele admise ale exercițiului rezonabil al dreptului de liberă exprimare.
Concluzia judecătorilor
Pentru motivele expuse mai sus, anume că jurnalistul nu a făcut decât să prezinte și să comenteze declarațiile altei persoane, comentariile proprii fiind echivoce și având drept bază factuală tocmai declarațiile persoanei citate, nu poate fi stabilită săvârșirea de către pârâta Maria Apostol a unei fapte constând în distorsionarea intenționată a informației, lansarea unor acuzații nefondate și prezentarea unor opinii drept fapte, după cum nu a fost încălcată de aceasta nici prezumția de nevinovăție, obligații deontologice la care apelanta reclamantă a făcut referire.
Pentru toate aceste motive, Curtea, constată că nu sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile răspunderii civile delictuale, reglementate de art. 1357 C.cv., în persoana intimatei pârâte Maria Apostol.
Așa a pierdut Carmen Palade (fostă Adamescu) ocazia de a obține aproape 2 milioane de euro, bani care – considera ea – i-ar fi reparat prejudiciul adus onoarei, reputației și imaginii de sine.
- Da, domn’ judecător, onoarea mea, săru’ mâna, nereperată, cum remâne? – Justiție, de I.L.Caragiale
