Cum a obținut în instanță despăgubiri, de la Guvernul PSD-PNL, Institutul lui Iliescu, pe care liberalii se jurau că îl desființează

Exclusivitate

În 2004, prin Legea nr.556, a fost înființat, la solicitarea președintelui de atunci al României, Ion Iliescu, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD). Institutul, creat cu scopul de a cerceta istoria Revoluției Române din 1989, funcţionează ca instituţie publică de specialitate, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică,  și l-a avut ca președinte al Colegiului Național în perioada 2004-2021 chiar pe Ion Iliescu.

Contextul politico-legislativ

Prin OUG nr.91/2019, adoptat de guvernul condus de Ludovic Orban, a fost abrogată Legea nr.556/2004, dispunându-se totodată desfiinţarea IRRD. Prin decizia Curţii Constituţionale a României nr.198/2021 a fost admisă o obiecţie de neconstituţionalitate, context în care s-a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2019 privind desfiinţarea IRRD şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sunt neconstituţionale, în ansamblul lor. Liberalii nu s-au lăsat și au revenit, în 2021, cu un proiect de lege pentru desființarea IRRD, depus în Parlament și sprijinit inclusiv de actualul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, în care se afirma, potrivit jurnalistului Cristian Andrei de la Libertatea, că „Institutul a reprezentat o platformă politică, un for ermetic al cărui scop a vizat asigurarea unor poziții publice finanțate din fonduri publice pentru interese pesonale”. Proiectul legislativ a fost dezbătut, la sfârșitul anului trecut, în Comisia comună a revoluţionarilor din decembrie 1989. Acolo, toți parlamentarii PSD  au votat împotriva inițiativei legislative, iar reprezentanții PNL, autorii proiectului, nu s-au prezentat la votul final asupra raportului. În favoarea proiectului au fost doar trei voturi, două de la USR și unul de la UDMR, amintește Libertatea.

Guvernul, chemat în judecată

Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 a beneficiat de la Guvern în 2023 de un buget de 3,2 milioane de lei, iar cu un an înainte, în 2022, i-a fost alocată suma de 2,5 milioane de lei. În același an 2022, în aprilie, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 a chemat în judecată Guvernul, condus pe atunci de liderul liberal Nicolae Ciucă, solicitând plata unor despăgubiri. Acestea se refereau la plata despăgubirilor aferente salariilor, corespunzătoare perioadei în care a fost în vigoare OUG nr.91/2019, în raport de hotărârile judecătoreşti şi actele de executare silită, precum și plata facturilor aferente intervalului 01.01.2020-31.08.2021, cu efectuarea unui calcul lunar pentru chirie, utilităţi, pază, curăţenie, etc. În motivare se arăta, printre altele, că IRRD a fost obligat, prin hotărâri judecătoreşti, la plata de drepturi salariale pentru perioada în care a fost desfiinţat în baza OUG nr.91/2019, existând și situații de obligare a instituției la plata cheltuielilor de executare silită.

Procesul și prima soluție

Instanța de la Curtea de Apel București, unde s-a desfășurat faza pe fond a litigiului, a decis în primăvara anului trecut administrarea unei probe cu expertiză în specialitatea contabilitate, având ca obiectiv  determinarea cuantumului despăgubirilor pretinse de reclamant prin cererea de chemare în judecată. Pentru administrarea probei, neexistând un acord al părţilor cât priveşte alegerea unui expert, Curtea a dispus desemnarea acestuia cu respectarea reglementării privind tragerea la sorţi. În aceste condiţii, prin accesarea aplicaţiei informatice implementate la nivelul instanţelor judecătoreşti, din lista de experţi judiciari autorizaţi de Ministerul Justiţiei în specialitatea contabilitate, a fost selectat aleatoriu un expert, pe care instanţa l-a desemnat pentru efectuarea lucrării de expertiză. Acesta a prezentat instanței raportul de expertiză în septembrie 2023. După ce a amânat pronunțarea unei soluții de 3 ori, completul de judecată 15 fond al Secției a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și-a anunțat decizia, care nu este definitivă și mai poate fi atacată la instanța superioară, în 19 ianuarie 2024:

  • Solutia pe scurt: Respinge excepţiile procesuale invocate, ca neîntemeiate. Admite, în parte, cererea de chemare în judecată. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 1465106,49 lei reprezentând despăgubiri. Respinge, în rest, cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 3300 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Stabileşte cuantumul definitiv al onorariului expertului la valoarea de 5500 lei şi obligă reclamantul la plata sumei de 2500 lei reprezentând diferenţă onorariu expert. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 19.01.2024.
spot_img

Articole recente

Judecătorii îi fac, în final, dreptate unui șofer prins că a condus în timp ce poliția îi prelungise suspendarea permisului, deși omul a vrut...

La data de 11 noiembrie 2019, conducătorul auto XXX a fost sancționat contravențional cu amendă, în cuantum de 580...

Mai multe articole din aceeași categorie