Ilie Carabulea este un om de afaceri sibian, cunoscut în principal pentru fondarea companiei Atlassib, la un moment dat cea mai mare societate de transport de persoane din România și a Băncii Comerciale Carpatica. În septembrie 2010 avea o avere estimată la 200 milioane de euro, fiind considerat atunci cel mai bogat sibian. Acțiunile Băncii Comerciale Carpatica au început să fie tranzacționate în cadrul Bursei de Valori București din iunie 2004, după ce în prealabil, timp de aproape patru ani, banca a fost listată pe Bursa Electronică Rasdaq. În primăvara lui 2016, Patria Bank, care a devenit acționar majoritar în Banca Comercială Carpatica S.A., cu o participare de peste 60%, a demarat procesul de fuziune dintre cele două bănci. Implementarea efectivă a fuziunii a avut loc în data de 1 mai 2017, iar Ilie Carabulea a ajuns să dețină un pachet semnificativ de acțiuni (circa 10,8%) la Patria Bank (406.669.498 acțiuni). Publicația Profit.ro menționează că Ilie Carabulea a dat în trecut în judecată Patria Bank, solicitând judecătorilor să oblige Patria Bank să îi plătească 40,66 milioane de lei, sumă aferentă acțiunilor răscumpărate de bancă, dar reprezentanții intituției bancare precizau atunci că plata respectivă nu era încă scadentă.
Ilie Carabulea a inițiat și un alt proces, în martie 2023, la Tribunalul București, în care, în contradictoriu cu pârâta Patria Bank SA, a cerut instanței obligarea pârâtei la obținerea aprobării Băncii Naționale a României, pentru realizarea operațiunii de răscumpărare a tuturor acțiunilor deținute de către reclamant (406.669.498 acțiuni) la valoarea stabilită (36.437.587 lei), în cadrul fuziunii prin absorbție aprobată în 05.10.2016. În motivarea acțiunii, consemnată de rejust.ro, reclamantul a arătat că în cadrul Adunării Generale Extraordinare din data de 05.10.2016 a fost aprobată fuziunea prin absorbție a Băncii Carpatica cu Patria Bank, iar prețul de retragere pentru o acțiune emisă de societatea absorbantă a fost stabilit la 0,096 lei per acțiune de către expertul desemnat, fapt pentru care prețul total de retragere pentru acțiunile deținute de reclamant era de 36.437.587,02 lei. În calitate de acționar la Băncii Comerciale Carpatica, reclamantul nu a fost de acord cu hotărârea adoptată, sens în care la data de 25.10.2016, și-a exercitat dreptul de retragere, iar în perioada ulterioară, a existat o corespondență purtată între Patria Bank și BNR pe tema obținerii aprobării BNR pentru răscumpărarea propriilor acțiuni, dar răspunsul constant al BNR a fost în sensul că Patria Bank SA nu îndeplinea condițiile impuse pentru a putea fi emisă aprobarea răscumpărării propriilor acțiuni. Dat fiind că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de răscumpărare a acțiunilor deținute de reclamant, acesta s-a adresat judecătorilor, dar acțiunea a fost apreciată ca prematură. În esență, s-a considerat că nu este exigibilă creanța pretinsă, în contextul în care BNR nu a aprobat operațiunea de răscumpărare a acțiunilor pentru care s-a manifestat dreptul de retragere. S-a statuat astfel faptul că realizarea operațiunii de răscumpărare a acțiunilor de la acționarii care și-au manifestat dreptul de retragere este condiționată de obținerea aprobării BNR pentru realizarea operațiunii.
În decembrie 2023, Tribunalul București a respins cererea lui Ilie Carabulea de chemare în judecată a Patria Bank ca neîntemeiată. Judecătorul a explicat că pârâta Patria Bank nu a dat dovadă de pasivitate şi a efectuat demersuri în sensul realizării obligaţiei sale, însă nu se poate omite că această obligaţie proprie a pârâtei nu depinde exclusiv de voinţa pârâtei, ci este condiţionată de conduita unui terţ, respectiv Banca Naţională a României. De asemenea, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, condiţiile de prudenţialitate au cunoscut modificări în acest interval de timp, fapt pentru care obţinerea acestui acord reprezintă o procedură dinamică, care presupune schimbări constante, neputând fi influenţate de către pârâtă. Prin urmare, deşi reclamantul solicită obligarea pârâtei la adoptarea unei anumite conduite, de fapt, acesta urmăreşte obţinerea unui rezultat care depinde preponderent de aspecte ce nu pot fi influenţate de către pârâtă, aceasta din urmă neputând garanta că autoritatea de supraveghere – respectiv Banca Naţională a României va emite o aprobare în sensul dorit de reclamant. Or, în aceste condiţii, nici instanţa nu o poate obliga pe pârâtă să obţină acordul unui terţ, străin de raportul dedus judecăţii.
După ce Ilie Carabulea a atacat în zadar sentința cu apel, care a fost respins în iunie 2024, chiar la primul termen, de către Curtea de Apel București, s-a ajuns la recurs, înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție. Tot de un singur termen de judecată au avut nevoie și magistrații ICCJ pentru a soluționa definitiv acest dosar:
- Detalii soluţie: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant CARABULEA ILIE împotriva deciziei civile nr. 1032 din 27 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel București – Secţia a V-a civilă. Obligă recurentul-reclamant CARABULEA ILIE la plata sumei de 11.870,55 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, către intimata-pârâtă PATRIA BANK S.A. Definitivă.
