Cum a eșuat Asociația Presei Sportive din România în încercarea de a obține “pensii speciale” pentru membrii săi

Exclusivitate

Contextul

În 2016, un proiect de lege, propus de fostul senator UNPR Haralambie Vochițoiu, adoptat de Parlament iar ulterior promulgat de președintele Klaus Iohannis drept Legea 83/2016  (pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică) prevedea că jurnaliștii, care fac parte din uniuni de creație recunoscute ca fiind de utilitate publică, să primească o indemnizație suplimentară, în cuantumul a 50% din pensia cuvenită titularului. Conform E-juridic.ro, aceasta nu este o pensie de serviciu, ci o pensie specială – de fapt o indemnizație lunară: „această pensie specială pentru jurnaliști înseamnă 50% din pensia cuvenită la data retragerii din activitate și nu poate depăși două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată. Astfel, dacă ești jurnalist și te pensionezi, iar Casa de Pensii la care ești arondat îți calculează, să zicem, un beneficiu lunar de 1000 de lei pentru anii de muncă efectuați, vei primi încă 500 de lei în baza legii menționate mai sus”. Din 2015 și până în prezent, mai multe articole de presă au vorbit atât despre proiectul de lege, cât și despre Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), ca fiind considerată singura organizație de jurnaliști recunoscută de utilitate publică și care asigură, dacă îndeplinești condițiile, obținerea respectivei indemnizații.

Numai că, de fapt, mai există o asociație de jurnaliști în România, care este, de aproape 9 ani, recunoscută ca fiind de utilitate publică și care a încercat să obțină, pentru membrii săi, respectivele indemnizații. Este vorba de Asociația Presei Sportive din România (APS), care a dobândit la 8 iulie 2015, statutul de persoană juridică de utilitate publică prin H.G. 535 emisă de Guvernul României, publicată în Monitorul Oficial Partea L Nr. 528/16.VII.2015. APS a luat fiinţă la 3 decembrie 1927, când a avut loc şi Adunarea Generală de constituire, în prezenţa ziariştilor profesionişti din întreaga ţară. În martie 2018, Asociaţia Presei Sportive din România a primit Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei Regale. APS este condusă din aprilie 2023 de jurnalistul Cătălin Țepelin, care a fost ales președinte al Asociației Presei Sportive din România, pentru un mandat de patru ani. Sâmbătă, 20 aprilie, va fi convocată Adunarea Generală pe anul 2024 a Asociației Presei Sportive din România la Sala Amfiteatru a COSR din Capitală, când vor fi decernate și Premiile APS pe 2023 pentru gazetăria sportivă din România.

Pretențiile

În urmă cu 3 ani, Asociația Presei Sportive din România, în calitate de reclamant, a depus o cerere, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal, în care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii, instanței următoarele:

  • obligarea pârâtului de a recunoaşte dreptul membrilor săi de a beneficia de prevederile Legii nr. 8/2006, astfel cum a fost modificată si completată;
  • obligarea pârâtului să procedeze la includerea reclamantei în lista uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din domeniile prevăzute de art. 1 alin. 2 din Legea nr. 8/2006 republicată
  • obligarea pârâtului să procedeze la comunicarea de îndată Casei Naţionale de Pensii Publice şi caselor de pensii sectoriale a listei mai sus menţionate, în formă actualizată
  • obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

Reclamanta a arătat, în motivarea cererii consemnată de rejust.ro, că, având în vedere împrejurarea că, potrivit statutului său este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, desfășurându-şi activitatea în domeniul jurnalistic şi fiind recunoscută ca fiind de utilitate publică de către Guvernul României, îndeplinește toate condiţiile prevăzute de lege pentru ca membrii săi să poată beneficia de indemnizaţia prevăzută de Legea 8/2006.

Sentința și argumentele judecătorilor

În martie 2022, instanța de fond a respins cererea formulată de Asociația Presei Sportive din România:

  • Solutia pe scurt: Respinge excepţia inadmisibilităţii ca neîntemeiată. Respinge cererea ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 02.03.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei

Instanța a observat că reclamanta s-a adresat pârâtului Ministerul Culturii cu solicitarea de a fi inclusă în lista uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din domeniile prevăzute de art.1 alin.2 din Legea nr.8/2006 şi de a comunica de îndată lista actualizată Casei Naţionale de Pensii şi caselor de pensii sectoriale. Pârâtul i-a comunicat reclamantului, prin adresa nr. 1557/16.03.2021 că i-a mai comunicat un punct de vedere pe acelaşi subiect, prin adresa nr.6828/CM/17.12.2018, respectiv că reclamantei i s-a comunicat faptul că HG nr.535/2015 a fost contrasemnată de Ministerul Tineretului şi Sportului, şi nu de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, motiv pentru care Ministerul Culturii nu este îndrituit să întreprindă demersurile necesare în vederea transmiterii listei uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică Casei Naţionale de Pensii şi caselor de pensii sectoriale. Curtea reţine că reclamanta îşi întemeiază solicitarea din prezenta cauză pe dispoziţiile art.II din HG nr.960/2016, care prevăd că: „Ministerul Culturii va furniza, la solicitarea Casei Naţionale de Pensii Publice şi a caselor de pensii sectoriale, lista uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică din domeniile prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată.” În acord cu susţinerile pârâtului, Curtea constată că art.II din HG nr.960/2016 se referă la obligaţia Ministerului Culturii de a furniza această listă, la solicitarea Casei Naţionale de Pensii Publice şi a caselor de pensii sectoriale, în raport de evidenţele pe care le deţine. Or, HG nr.535/2015 a fost contrasemnată de către Ministrul Tineretului şi Sportului, așa că, în mod evident, asociaţia reclamantă nu figurează în evidențele Ministerului Culturii, câtă vreme acest minister nu a contrasemnat hotărârea de guvern indicată.

Asociația Presei Sportive din România a atacat, în zadar, sentința Curții de Apel la instanța superioară, Înalta Curte de Casație și Justiție care, săptămâna trecută, a pus capăt acestui dosar:

  • Detalii soluţie: Respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul – pârât. Respinge recursul declarat de reclamanta Asociaţia Presei Sportive din România împotriva sentinţei civile nr.411 din 2 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti– Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 9 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
spot_img

Articole recente

Instanța a suspendat procesul legat de rezilierea contractului încheiat cu firma siriană a lui Omar Hayssam pentru IPRS Băneasa

Curtea de Apel București a decis săptămâna trecută să suspende procesul legat de rezilierea contractului încheiat de Autoritatea pentru...

Mai multe articole din aceeași categorie